Decizia CCR nr. 231/2019Punctul 4

4. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că sintagma „funcționari publici“, cuprinsă în art. 175 din Codul penal, are caracter autonom, diferit de definițiile ce se regăsesc în alte ramuri de drept. Înțelesul conferit sintagmei „funcționar public“ este mai larg în dreptul penal comparativ cu alte ramuri de drept, având în vedere caracterul relațiilor sociale apărate prin incriminarea faptelor socialmente periculoase, faptul că exigențele de apărare a avutului și de promovare a intereselor colectivității impun o mai largă protejare prin intermediul instrumentelor penale. Arată că definiția prevăzută de art. 175 din Codul penal prezintă importanță, întrucât persoanele care au această calitate au vocația de a fi subiecți activi ai infracțiunilor reglementate în titlul V al Părții speciale din Codul penal, titlu intitulat „Infracțiuni de corupție și de serviciu“, în care se regăsește și infracțiunea prevăzută de art. 291 din Codul penal ce face obiect al criticii de neconstituționalitate. Aceste infracțiuni de serviciu sau de corupție au ca scop protejarea unui anumit tip de relații sociale; obiectul juridic al acestor infracțiuni nu constă în protecția proprietății, fie ea publică sau privată - premise de la care se pornește în formularea criticilor - astfel încât nu sunt incidente dispozițiile art. 44 și art. 135 din Constituție. Prin incriminarea acestor fapte nu se urmărește protejarea relațiilor patrimoniale, relații aferente proprietății publice ori private, ci se urmărește protejarea relațiilor sociale care fac obiectul activității funcționarilor publici, astfel încât acestea să nu fie viciate prin fapte de corupție ori încălcări ale atribuțiilor de serviciu, astfel cum sunt ele stabilite prin acte normative primare. Prin urmare, scopul definiției din art. 175 din Codul penal nu este protejarea proprietății publice sau private, ci prevenirea săvârșirii de către persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul persoanelor juridice enumerate de textul de lege a unor fapte de serviciu, respectiv de corupție. Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, apreciază că persoanele juridice la care se face referire nu sunt într-o situație identică și oricine se află în ipoteza normei de incriminare poate să atragă incidența art. 291 din Codul penal. Aprecierea calității de subiect activ al acestei infracțiuni reprezintă apanajul judecătorului, căruia îi revine sarcina de a stabili dacă inculpatul întrunește sau nu condițiile art. 175 din Codul penal. Invocă, totodată, Deciziile Curții nr. 11 din 14 ianuarie 2016, respectiv nr. 546 din 13 iulie 2017. ...