Decizia CCR nr. 215/2018Punctul 11

11. Referitor la dispozițiile art. 308 alin. (1) din Codul penal raportate la art. 295 din același act normativ, reluând cele statuate de instanța de contencios constituțional, arată că acestea au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici identice, Curtea respingând excepția de neconstituționalitate. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 175 din Codul penal, raportate la dispozițiile art. 295 din Codul penal și la cele ale art. 308 alin. (1) din Codul penal, reprezentantul Ministerului Public apreciază că aceasta este neîntemeiată. De altfel, neconstituționalitatea art. 175 din Codul penal este dedusă din compararea acestui text cu Legea nr. 188/1999. Arată că inclusiv Curtea Constituțională a statuat, de exemplu, prin Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, că sintagma „funcționar public“ din dreptul penal nu coincide cu sintagma similară din dreptul administrativ, deoarece noțiunea din dreptul penal are o sferă de aplicare mai largă, justificată de necesitatea protejării unor interese sociale. Din perspectivă penală, noțiunea de „funcționar public“ este definită, mai degrabă, prin prisma funcției pe care persoana o deține, atunci când aceasta este calificată ca subiect activ al unei infracțiuni de serviciu sau de corupție. Se pornește de la lămurirea aspectelor ce țin de exercitarea activității în cadrul unei persoane juridice determinate prin legea penală și dacă persoana în cauză este supusă unui anumit statut sau regim juridic, așa cum prevede Codul penal. În continuare arată că art. 175 se află în partea generală a Codului penal, care a fost adoptat cu respectarea procedurilor referitoare la legile organice. ...