Decizia CCR nr. 230/2019Punctul 17

17. Având în vedere cererea de redeschidere a procesului penal, Curtea reține că, prin Sentința penală nr. 72 din 12 decembrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția I penală în Dosarul nr. 492/2002, autorul excepției a fost condamnat la pedeapsa principală de 5 ani închisoare și la pedepsele complementare constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) , b) și c) din Codul penal din 1969 pe o perioadă de 3 ani și, respectiv, degradarea militară, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare, în condițiile participației improprii, la subminarea puterii de stat. Ulterior, prin Decizia nr. 5.459 din 28 septembrie 2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală în Dosarul nr. 2551/2004, a fost admis, între altele, recursul declarat de inculpat, numai în ceea ce privește pedeapsa accesorie, interzicându-i, cu acest titlu, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal din 1969, pe durata și în condițiile art. 71 din același cod. ...