Decizia CCR nr. 201/2019Punctul 12

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 175 alin. (1) lit. b) din Codul penal în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) , art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv dispozițiile art. 175 alin. (1) lit. b) teza a doua din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia nr. 26 din 3 decembrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Având însă în vedere susținerile autorului excepției, Marius Militaru, cuprinse în notele scrise aflate la dosar, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 175 alin. (1) lit. b) din Codul penal, cu referire la sintagma „funcție publică de orice natură“, și art. 175 alin. (1) lit. b) teza a doua din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia nr. 26 din 3 decembrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Prin decizia menționată, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că „medicul angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de funcționar public în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal“. Art. 175 alin. (1) lit. b) teza a doua din Codul penal are următorul cuprins: „Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație: […] b) exercită o funcție (...) publică de orice natură; […].“ ...