Decizia ÎCCJ nr. 257/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizării 49. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Domeniul de aplicare a acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat expres prin dispozițiile art. 1, iar prin art. 2 s-a instituit o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 50. În contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; (ii) cauza să facă parte din categoria celor prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze, respectiv litigiul să vizeze fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/ recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice; (iii) existența unei chestiuni de drept susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, iar soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 51. Verificând condițiile de admisibilitate se constată că acestea sunt doar parțial îndeplinite. Astfel, sesizările conexate au fost formulate în litigii având ca obiect solicitarea reclamanților, persoane fizice, formulată în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Târgu Mureș, Tribunalul Mureș și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, la plata de despăgubiri egale cu diferența dintre salariul încasat și salariul pe care ar fi trebuit să îl încaseze, prin luarea în considerare a coeficienților de multiplicare, stabiliți având în vedere funcția de conducere, la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, începând cu 1.10.2011 și până la recunoașterea efectivă a dreptului salarial ce formează obiectul discriminării (Dosarul nr. 2.845/100/2023), și solicitarea reclamanților, în calitate de foști judecători care au activat în cadrul Curții de Apel Z, având funcții de conducere, la recalcularea indemnizațiilor de încadrare conform Legii nr. 71/2015 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016, începând cu 9.04.2015 și în continuare după intrarea în vigoare a Legii-cadru de salarizare nr. 153/2017, luând în considerare coeficienții de multiplicare indicați în acțiune (Dosarul nr. 982/85/2023). ... 52. Așadar, instanțele de trimitere au fost învestite cu soluționarea unor litigii care se înscriu în domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum este acesta descris prin art. 1 alin. (1) din actul normativ menționat, titularii cererilor de chemare în judecată făcând parte din categoria personalului plătit din fonduri publice. ... 53. Cauzele se află în curs de soluționare pe rolul tribunalelor Maramureș - Secția I și Sibiu - Secția I civilă, în virtutea competenței legale conturate prin dispozițiile art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă. ... 54. Celelalte condiții de admisibilitate decurg din existența unei chestiuni de drept, în sensul că impun legătura acesteia cu soluționarea cauzei pendinte pe rolul instanței de trimitere, respectiv absența unei dezlegări a acesteia într-un mecanism de unificare jurisprudențială (ori a unui recurs în interesul legii) în curs de soluționare care să aibă ca obiect aceeași chestiune de drept. ... 55. În legătură cu acest din urmă aspect se observă că art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 coincide în conținut cu art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât nu instituie vreo derogare de la dreptul comun. ... 56. Prin urmare, văzând și norma de trimitere la prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din cuprinsul art. 4 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se constată că și în cazul mecanismului instituit în baza ordonanței de urgență menționate este pe deplin operantă noțiunea autonomă de „chestiune de drept“ prevăzută de Codul de procedură civilă și a cărei semnificație a fost conturată în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la procedura reglementată de dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă. ... 57. Astfel, chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie veritabilă, în sensul ca întrebarea adresată instanței supreme să vizeze o problemă de drept reală, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidența unor principii generale ale dreptului al căror conținut sau a căror sferă de acțiune este discutabilă. ... 58. Mai mult decât atât, expunerea de motive din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 evocă nevoia clarificării, încă dintr-o fază incipientă (cea a judecării cauzelor în fond), a unor „chestiuni dificile de drept“, ceea ce consolidează concluzia necesității existenței unei chestiuni de drept veritabile, a cărei lămurire reclamă intervenția instanței supreme, în scopul rezolvării de principiu a acesteia și înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor deduse judecății. ... 59. Totodată, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia 11 din 20 februarie 2017, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 24 martie 2017; Decizia nr. 70 din 31 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 4 ianuarie 2023; Decizia nr. 32 din 24 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 25 mai 2023) s-a stabilit că obiectul procedurii este reprezentat de o normă de drept incompletă sau neclară, care, pe baza unei interpretări juridice adecvate, consistente, poate primi înțelesuri și aplicări divergente în situații cvasiidentice și poate determina, în final, o jurisprudență neunitară. Prin urmare, sintagma „chestiune de drept“, prevăzută la art. 519 din Codul de procedură civilă și la art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie raportată la prevederile art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă“. ... 60. În consecință, nu orice chestiune dedusă judecății instanței de trimitere poate face obiect al unei sesizări formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac are obligația, prevăzută în mod expres la art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență, de a verifica și constata dacă sunt întrunite toate condițiile de admisibilitate pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, preocupându-se astfel de stabilirea existenței unei chestiuni de drept veritabile. ... 61. Se mai impune a fi subliniat faptul că sesizările formulate în dosarele conexate nu cuprind nicio referire la gradul de dificultate al chestiunilor de drept în discuție ori la caracterul controversat al acestora. Pentru a fi justificată declanșarea procedurii hotărârii prealabile este necesar ca problema de drept identificată prin actul de sesizare să fie susceptibilă de a face, în mod rezonabil, obiectul mai multor interpretări posibile, pe care instanța de trimitere trebuie să le prezinte în cuprinsul încheierii de sesizare pentru a demonstra astfel aptitudinea chestiunii de drept de a genera în viitor practică judiciară neunitară (Decizia nr. 47 din 7 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1117 din 8 noiembrie 2024). ... 62. În acest context trebuie integrată și statuarea anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în mecanismele de unificare a practicii judiciare, asupra unor chestiuni de drept asemănătoare, dezlegări ce permit identificarea unui răspuns adecvat și problemei de drept ce face obiectul unei alte sesizări. ... 63. Chiar dacă nu a fost dezlegată o chestiune de drept identică celor ce fac obiectul sesizărilor conexate de față - caz în care nu ar fi fost întrunită cerința de admisibilitate distinctă, ce se referă tocmai la acest aspect -, existența unor dezlegări anterioare are relevanță pentru condiția de admisibilitate a existenței unei chestiuni de drept (a cărei trăsătură definitorie este caracterul său veritabil, potrivit celor deja expuse). ... 64. Sub acest aspect, instanța supremă reține că prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 80 din 11 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024, a fost admisă sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, statuându-se, în interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, că principiile nediscriminării și egalității pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, sub rezerva ca ele să aibă aplicabilitate generală la nivelul aceleiași categorii profesionale din cadrul aceleiași familii ocupaționale. ... 65. De asemenea, prin Decizia nr. 4 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 24 aprilie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a admis recursul în interesul legii, stabilind în interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, că: Drepturile acordate judecătorilor și procurorilor, prin hotărâri judecătorești definitive, reprezentând diferențe rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și cei din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au natura juridică a unor despăgubiri. Cuantumul acestor despăgubiri este supus plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă depășirea acestuia este determinată de utilizarea coeficienților de multiplicare menționați. Indemnizațiile de încadrare la care se face raportarea sunt cele cuprinse în anexa nr. V cap. I din Legea-cadru nr. 153/2017 și care corespund funcției, gradului profesional, vechimii în funcție și gradației fiecărui judecător sau procuror în parte. ... 66. În considerentele deciziei pronunțate, Înalta Curte de Casație și Justiție a realizat diferențierea de ordin calitativ dintre componentele salariale, respectiv valoarea de referință sectorială și coeficienții de multiplicare, reținând în mod explicit faptul că singura componentă salarială fixă, cu aplicabilitate generală, este valoarea de referință sectorială, în timp ce coeficienții de multiplicare reprezintă o componentă variabilă, aplicabilă în vederea diferențierii salariale în funcție de criterii ierarhice. ... 67. De asemenea, în cadrul Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 67 din 3 martie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 29 aprilie 2025, s-a reținut că: 63. În continuarea logică a acestei dezlegări se situează cea dată prin Decizia nr. 40 din 16 septembrie 2024, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut că aplicarea principiului egalității și a principiului discriminării nu se putea realiza în absența unei analize concrete a îndeplinirii cerințelor pentru ca norma invocată să se aplice efectiv reclamanților, chiar în prezența unor hotărâri judecătorești care recunoscuseră dreptul respectiv unor persoane aflate în aceeași situație cu reclamanții (paragraful 115). ... 64. Analiza concretă a îndreptățirii la egalizare din perspectiva coeficientului de multiplicare este realizată prin Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 și Decizia nr. 4 din 11 martie 2024, pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în interpretarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care s-a reținut că, având o aplicabilitate restrânsă la sfera anumitor beneficiari, prin intermediul cărora se realizează o diferențiere a veniturilor în raport cu nivelul instanței sau al parchetului și cu funcția ocupată, coeficienții de multiplicare constituie elementul component variabil. Prin respectarea acestor coeficienți prevăzuți de legiuitor se asigură premisa respectării principiului ierarhizării, pe verticală și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate (paragraful 72 din Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 și paragraful 83 din Decizia nr. 4 din 11 martie 2024). ... ... 68. Așadar, având în vedere deciziile amintite anterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a expus în jurisprudența sa obligatorie anterioară raționamentul juridic concret de decelare/interpretare a legii aplicabile în cauzele cu care este învestită instanța de trimitere, considerentele expuse în deciziile anterioare aplicându-se mutatis mutandis și în prezentele cauze conexate. ... 69. În concluzie, nefiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate, în cazul sesizării de față, mecanismul de unificare a practicii judiciare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile care să ofere o dezlegare de principiu nu poate fi activat. ... 70. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...