Decizia CCR nr. 143/2019Punctul 68

68. Sub acest aspect, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor și că sfera acestora este mai largă decât cea rezultată din Constituție, unde sunt reglementate doar drepturile electorale fundamentale ale cetățenilor, în timp ce celelalte drepturi electorale sunt prevăzute de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008). În consecință, afectarea prin intermediul unei ordonanțe de urgență a oricăruia dintre drepturile prevăzute de legislația electorală în beneficiul alegătorilor/votanților și/sau, după caz, al candidaților atrage neconstituționalitatea acesteia. În ceea ce privește criticile formulate în cauza de față din această perspectivă, Curtea observă că acestea vizează art. I pct. 5 din ordonanța de urgență, care abrogă prevederile art. 19 din Legea nr. 3/2000, care conferă cetățenilor dreptul de a verifica înscrierea în listele electorale. Același articol stabilește regulile procedurale aplicabile, pe de o parte, întâmpinărilor împotriva omisiunilor, înscrierilor greșite și oricăror erori din liste și, pe de altă parte, contestațiilor îndreptate împotriva dispozițiilor luate de autoritățile publice care au întocmit listele. Analiza criticilor în discuție necesită o interpretare sistematică, prin prisma prevederilor art. 120 din Legea nr. 208/2015, care stabilesc că „Prevederile prezentei legi privind corpul experților electorali, secțiile de votare, Registrul electoral și listele electorale permanente se aplică în mod corespunzător alegerilor pentru Președintele României, alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, alegerilor pentru Parlamentul European, precum și referendumurilor naționale și locale“. Prin art. I pct. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2018, în Legea nr. 3/2000 a fost introdus un text corespondent, art. 62, care prevede că „Dispozițiile prezentei legi se completează în mod corespunzător cu cele ale Legii nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare (...)“. Curtea observă că, potrivit art. 48 din Legea nr. 208/2015, „Listele electorale cuprind cetățenii cu drept de vot înscriși în Registrul electoral.“. Conform art. 24 din aceeași lege, Registrul electoral este un sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare, a cărui finalitate constă inclusiv în realizarea listelor electorale permanente și a comunicărilor prevăzute de lege privind actualizarea acestora. În art. 47 din Legea nr. 208/2015 este prevăzut în mod expres dreptul a cărui eliminare pretinde autorul prezentei obiecții a se fi produs prin intermediul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2018, cu referire însă la Registrul electoral. Ca atare, în condițiile în care Registrul electoral a fost conceput ca un mecanism menit să preia funcțiile listelor electorale, dar cu fiabilitatea specifică unui sistem informatic, Curtea apreciază că nu se pune problema afectării dreptului electoral invocat de autorul obiecției. ...