Decizia CCR nr. 252/2024Punctul 28

28. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, președintele Senatului consideră că prevederile care au o legătură relevantă cu soluționarea cauzei pendinte, respectiv dispozițiile art. 2 alin. (2) lit. d) și alin. (4) din ordonanța de urgență criticată, nu contravin prevederilor art. 115 alin. (6) și ale art. 53 din Constituție, iar criticile privind art. 2 și 3 din ordonanța de urgență ar trebui respinse ca inadmisibile. În ceea ce privește interdicția prevăzută la art. 115 alin. (6) din Constituție de a adopta ordonanțe de urgență care să afecteze drepturile electorale, Curtea Constituțională a precizat în jurisprudența sa că drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor. Acestea se referă atât la drepturile electorale menționate de Constituție, cât și la drepturile electorale prevăzute în legislația infraconstituțională - cum ar fi, de exemplu, dreptul alegătorilor de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrisurilor greșite sau a oricăror erori din Registrul electoral; dreptul alegătorilor de a verifica înscrierea în listele electorale, de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor greșite și a oricăror erori; dreptul alegătorilor de a face contestație cu privire la listele electorale; dreptul alegătorilor de a obține cartea de alegător; dreptul de contestare a candidaturilor; dreptul candidaților de a contesta operațiunile electorale; dreptul candidaților de a avea acces la mijloacele de informare în masă (Decizia nr. 150 din 12 martie 2020). În consecință, afectarea prin intermediul unei ordonanțe de urgență a oricăruia dintre drepturile prevăzute de legislația electorală în beneficiul alegătorilor/votanților și/sau, după caz, al candidaților atrage neconstituționalitatea acesteia (Decizia nr. 143 din 13 martie 2019). Totodată, Curtea Constituțională a precizat că, pe calea ordonanțelor de urgență, se poate interveni asupra drepturilor electorale procedurale prevăzute în legislația infraconstituțională, în măsura în care nu se aduce atingere existenței dreptului, nu se „afectează“ substanța dreptului ca atare (Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 și Decizia nr. 150 din 12 martie 2020). Prin urmare, drepturile electorale care nu pot fi afectate aparțin alegătorilor/votanților și/sau, după caz, candidaților. Procedura de constituire a birourilor electorale și corolarul acestei proceduri (desemnarea de drept a unor reprezentanți din partea competitorilor electorali) reprezintă o garanție a unui proces electoral liber, transparent și echitabil, nu un drept electoral în sensul art. 115 alin. (6) din Constituție, așa cum a fost explicitat în jurisprudența Curții Constituționale. Ca atare, compunerea unui birou electoral și procedura de constituire a acestuia trebuie analizate prin raportare la scopul urmărit de legiuitor într-o societate democratică, și anume asigurarea unor garanții suficiente pentru desfășurarea unui proces electoral liber, transparent și echitabil. ...