Decizia CCR nr. 137/2019Punctul 46

46. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție arată că măsurile adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 prezintă atât urgență, fiind descrise concret situațiile care justifică intervenția legislativă, cât și motivarea pentru care aceste împrejurări constituie „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“. Întrucât, la acel moment, Consiliul Superior al Magistraturii nu finalizase procedura de operaționalizare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, exista riscul iminent ca aceasta să nu poată să funcționeze în termenul stabilit de lege - luând în considerare și durata procedurilor de concurs reglementate de prevederile regulamentelor adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii în aplicarea art. 88^5 alin. (12) din Legea nr. 304/2004, potrivit căruia „Procedurile de numire, continuare a activității în cadrul secției și revocare din funcțiile de conducere și execuție din cadrul secției vor fi detaliate într-un regulament aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii“ -, astfel că Guvernul a fost constrâns să reglementeze, pe calea ordonanței de urgență, o situație extraordinară, obiectivă, a cărei existență nu depindea de voința sa, prin instituirea unei proceduri simplificate și rapide, temporare, pentru ocuparea cu titlu provizoriu a funcțiilor de conducere și de execuție din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Întrucât prin Legea nr. 207/2018 se prevede expres competența exclusivă a acestei structuri de parchet de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în baza acestei dispoziții, începând cu data de 23 octombrie 2018 - data stabilită de lege pentru operaționalizarea Secției -, Direcția Națională Anticorupție și celelalte parchete nu mai aveau competența de a efectua urmărirea penală a infracțiunilor săvârșite de aceste persoane. O astfel de situație era de natură a afecta în mod grav procedurile judiciare în cauzele penale ce intrau în competența secției - practic, de la data ordonată de către legiuitor, în absența operaționalizării Secției, nu mai era posibilă îndeplinirea actelor de urmărire penală în cauzele penale antereferite - și creau un blocaj instituțional, aspecte care, vizând realizarea competenței unor autorități publice, respectiv a unităților de parchet, și realizarea rolului constituțional al Ministerului Public, privesc un interes public - realizarea competenței Ministerului Public, conferită acestuia prin Constituție și lege, constituie, precum în cazul oricărei alte autorități publice, nu numai o facultate, ci și o obligație. ...