Decizia CCR nr. 137/2019Punctul 66

66. În susținerea cererii de înaintare a întrebărilor preliminare, autorii se întemeiază pe argumente preluate din Raportul tehnic care însoțește Raportul M.C.V., Avizul nr. 934 din 13 iulie 2018, CDL-PI(2018) 007 al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția), Raportul ad hoc privind România (Regula 34) adoptat de Grupul de state împotriva corupției (GRECO) la cea de-a 79a Reuniune Plenară (Strasbourg, 19-23 martie 2018), precum și pe o serie de hotărâri ale C.J.U.E. Criticile formulate vizează înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în principal, pentru următoarele motive: „cerința independenței judecătorilor ține de substanța dreptului fundamental la un proces echitabil, care are o importanță esențială în calitate de garant al protecției ansamblului drepturilor conferite justițiabililor de dreptul Uniunii și al menținerii valorilor comune ale statelor membre prevăzute la articolul 2 T.U.E., în special a valorii statului de drept“; „demonstrarea sustenabilității și a ireversibilității progreselor în lupta împotriva corupției nu presupune scindarea parchetului specializat, cât timp rezultatele acestuia sunt apreciate și încurajate de Comisia Europeană, ci întărirea instituțională a acestuia“; crearea acestei secții subminează și folosirea procurorilor specializați (corupție, spălare de bani, trafic de influență etc.), nefiind o măsură proporțională cu orice scop posibil de urmărit; „anual se înregistrează mii de sesizări fictive împotriva magistraților, în care trebuie efectuat un minim de anchetă; în prezent aceste sesizări sunt cercetate de un număr de peste 150 de procurori din cadrul a 19 unități de parchet (P.C.A., P.Î.C.C.J., D.I.I.C.O.T. și D.N.A.). Este evident că acei 15 procurori din cadrul noii secții vor fi depășiți de volumul de activitate“; dispunerea structurii unice în municipiul București, unde cei 15 procurori își vor desfășura activitatea, presupune obligarea magistraților cercetați la un efort mult mai mare față de alte categorii de persoane; modalitatea de numire a procurorului-șef, dar și cea a celorlalți 14 nu prezintă suficiente garanții pentru un proces de selecție derulat într-un mod imparțial, aspect de natură să se reflecte și în derularea activității acestei secții. ...