Decizia CCR nr. 85/2019Punctul 15

15. Referitor la încălcarea art. 69 din Constituție, potrivit căruia, în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului și orice mandat imperativ este nul, autorii sesizării susțin că mandatul deputaților se exercită în serviciul poporului, iar nu în serviciul partidului ai cărui membri sunt sau au fost sau în serviciul grupului parlamentar de care aparțin sau au aparținut. O altă interpretare a dispozițiilor constituționale enunțate decât aceea că deputatul trebuie să își exercite mandatul strict în beneficiul poporului este în mod vădit neconstituțională. În acest sens, imposibilitatea deputatului de a participa la constituirea unui nou grup parlamentar având drept considerent faptul că acesta a făcut anterior parte dintr-un grup parlamentar reprezintă o îngrădire a mandatului său și a exercitării obligațiilor pe care acesta le are față de cetățeni, având în vedere că acesta nu va putea exercita atribuțiile și prerogativele pe care numai membrii sau liderul grupului le pot/poate avea. Simpla posibilitate de aplicare a acestei îngrădiri este nu numai nedemocratică la nivel principial, dar creează situații aberante în care, în ipoteza în care se schimbă fundamental doctrina unui partid sau modalitatea de acțiune a liderului acestuia, iar un număr important de membri renunță la a face parte din respectivul partid și din grupul parlamentar aferent, aceștia nu pot forma un nou grup parlamentar. Astfel, în situația expusă, un partid care pierde chiar și majoritatea membrilor poate deține în continuare atribuții și funcții în comisiile parlamentare, deși situația de la înființarea grupului parlamentar este fundamental modificată, iar membrii care părăsesc partidul nu pot înființa un nou grup pentru a exercita atribuțiile specifice. În mod evident, normele criticate din Regulamentul Camerei Deputaților au caracter profund nedemocratic, precum și discriminatoriu, legând, practic, deputații de partidul pe lista căruia au candidat și creând premisa șantajului pentru rămânerea în funcție, precum și a unei dictaturi politice, astfel având loc un derapaj de la orice principiu democratic. Astfel, în lumina normelor criticate, un grup de câțiva deputați poate ajunge să își exercite influența într-o asemenea manieră încât să împiedice un număr mult mai mare de deputați să se retragă dintr-un partid sau un grup parlamentar, sub amenințarea pierderii funcțiilor și a inexistenței vreunei posibilități de regrupare a acestora într-un grup parlamentar nou, deși mandatul lor de deputat este valabil. În opinia autorilor sesizării, acesta reprezintă un exemplu clasic de dictatură politică, iar normele criticate fac posibilă această situație. În plus, în cazul partidelor politice mari se ajunge la dictatură parlamentară, menită să distrugă orice opoziție și dezbatere parlamentară. Interdicția de formare a unui nou grup parlamentar, prevăzută de art. 13 alin. (6) din Regulamentul Camerei Deputaților, creează mijlocul de constrângere perfect pentru ca un partid sau liderul acestuia să poată obliga deputații care dețin funcții în comisii să rămână legați de grupul parlamentar de care aparțin în acel moment, întrucât, în caz contrar, și-ar pierde aceste funcții și nu ar mai avea niciun mijloc de a accede ulterior ca urmare a imposibilității de constituire a unui nou grup. ...