Decizia CCR nr. 85/2019Punctul 24

24. Cât privește critica adusă dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, privind încălcarea art. 66 alin. (3) din Constituție, se susține că aceasta este neîntemeiată, deoarece, în ierarhia actelor juridice normative, regulamentele Parlamentului sunt acte normative cu aplicare limitată, obligatorii numai pentru sfera de activitate a Camerei care le-a adoptat și, în consecință, acestea nu pot reglementa obligații pentru alte subiecte de drept. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale care, prin Decizia nr. 45 din 17 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994, a constatat, între altele, că: „Prevederile Regulamentului Camerei Deputaților sunt constituționale în măsura în care privesc numai organizarea internă și funcționarea Camerei Deputaților. [...] Din moment ce Regulamentul Camerei Deputaților este o hotărâre care reglementează organizarea internă și proprie a Camerei, prevederile sale nu pot stabili drepturi și obligații decât pentru deputați, precum și pentru autoritățile, demnitarii și funcționarii publici, în funcție de raporturile constituționale pe care le au cu Camera.“ De asemenea, în paragrafele 115 și 116 din Decizia nr. 583 din 25 septembrie 2018, Curtea Constituțională, analizând aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) și (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, a statuat că „vicepreședinții îndeplinesc atribuțiile stabilite de Biroul permanent sau încredințate de președintele Camerei Deputaților, respectiv conduc activitatea Biroului permanent și a plenului Camerei Deputaților, la solicitarea președintelui sau, în absența acestuia, prin decizie a președintelui Camerei Deputaților. Prin urmare, atât timp cât vicepreședintele are competența regulamentară să exercite atribuțiile președintelui Camerei Deputaților, în condițiile unei înțelegeri prealabile între aceștia, nu se poate reține că decizia de convocare a sesiunii extraordinare a fost semnată de un subiect de drept, care nu avea competența funcțională de a exercita atribuții ale președintelui Camerei Deputaților. […] Constituția prevede expres că sesiunile parlamentare se convoacă de președinții Camerelor, iar modul în care aceștia îi împuternicesc pe vicepreședinți, scris/verbal, nu este o chestiune de constituționalitate“. Prin urmare, se susține că, având în vedere că regulamentele parlamentare au ca obiect de reglementare organizarea și funcționarea fiecărei Camere, în concordanță cu prevederile art. 64 alin. (1) din Constituție, care instituie principiul autonomiei parlamentare, nu se pot reține susținerile autorilor sesizării privind încălcarea art. 66 din Legea fundamentală, în condițiile în care textul regulamentar criticat reglementează atribuțiile stabilite în competența vicepreședinților Camerei Deputaților. ...