Decizia CCR nr. 74/2019Punctul 35

35. În continuare, în ceea ce privește dispozițiile art. 1 din Legea privind declasificarea unor documente, autorii susțin că acestea aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și alin. (5) raportat la art. 52 și art. 61, art. 16 alin. (1) și alin. (2) , art. 61 alin. (1) , art. 119, art. 126 alin. (1) și alin. (6) , art. 132 alin. (1) și art. 147 alin. (4) . Se arată, în acest sens, că scopul Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate - la care face referire art. 1 alin. (1) din legea examinată - este să asigure protecția informațiilor clasificate și a surselor confidențiale ce asigură acest tip de informații. De asemenea, potrivit art. 4 din Legea nr. 182/2002, principalele obiective ale protecției informațiilor clasificate sunt: a) protejarea informațiilor clasificate împotriva acțiunilor de spionaj, compromitere sau acces neautorizat, alterării sau modificării conținutului acestora, precum și împotriva sabotajelor ori distrugerilor neautorizate; b) realizarea securității sistemelor informatice și de transmitere a informațiilor clasificate. Totodată, art. 24 alin. (4) din același act normativ prevede în mod expres care este procedura declasificării informațiilor clasificate potrivit art. 15 lit. f) din lege. În concluzie, autorii sesizării rețin că informațiile clasificate pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului. Observând dispozițiile legale în materie, autorii excepției arată că procedura declasificării este reglementată deja în legislația românească, fiind, asemenea procedurii clasificării, o procedură administrativă necontencioasă care se finalizează printr-o decizie administrativă, emisă în regim de putere publică de către autoritatea emitentă a documentului clasificat. În aceste condiții, se susține că Parlamentul nu se poate subroga, fără a încălca principiul separației puterilor în stat, în competența originară a autorităților și instituțiilor publice care întocmesc liste proprii privind categoriile de informații secrete de stat în domeniile lor de activitate ori în competența originară a Guvernului de a declasifica prin hotărâre a Guvernului aceste informații, la solicitarea motivată a emitentului, sau în competența autorităților emitente de documente clasificate de a decide când este necesară clasificarea sau declasificarea unor documente proprii, emise în realizarea competențelor proprii prevăzute în Constituție sau lege organică. O astfel de ingerință ar constitui o încălcare a competențelor proprii, constituționale și legale, ale autorităților din sfera puterii executive (în speță, Guvernul României și Consiliul Suprem de Apărare a Țării), respectiv din sfera autorității judecătorești (instanțele de judecată și Ministerul Public). ...