Decizia CCR nr. 66/2019Punctul 11
Punctul 11
11. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că sintagma „fără drept“, din cuprinsul art. 372 alin. (1) lit. c) din Codul penal, nu beneficiază de o definiție legală, în sensul legii penale, și nici nu este definită, în mod expres, prin norme juridice specifice altor ramuri de drept, motiv pentru care Curtea constată că intenția legiuitorului a fost de a atribui acestei expresii înțelesul ce rezultă din sensul comun al cuvintelor ce o compun. Astfel, conform Dicționarului explicativ al limbii române, prin „drept“ se înțelege „totalitatea regulilor de conduită, a normelor instituite sau sancționate de puterea de stat, [...], reguli a căror respectare și aplicare este asigurată prin forța de constrângere a statului, [...].“ De altfel, acesta este și sensul dat cuvântului „drept“ de doctrina juridică, acesta fiind definit ca reprezentând „un sistem de reguli, care sunt create și puse în aplicare prin intermediul unor instituții sociale sau guvernamentale pentru a reglementa comportamentul“. Așa fiind, expresia „fără drept“ semnifică situația inexistenței unei dispoziții legale care să prevadă, direct sau indirect, faptul că o anumită situație de fapt este în acord cu prevederile legale. Prin urmare, în contextul reglementat de dispozițiile art. 372 alin. (1) lit. c) din Codul penal, sintagma „fără drept“ are în vedere fapta de a purta substanțe iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant la adunări publice, manifestări cultural-sportive, în locuri special amenajate și autorizate pentru distracție ori agrement sau în mijloace de transport în comun, fără ca purtarea acestora în circumstanțele anterior enumerate, de către persoana în cauză, să fie permisă de lege. Altfel spus, „fără drept“, în sensul textului criticat, semnifică existența unei interdicții legale, referitoare fie la circumstanțele săvârșirii infracțiunii prevăzute la art. 372 alin. (1) lit. c) din Codul penal (la adunări publice, manifestări cultural-sportive, în locuri special amenajate și autorizate pentru distracție ori agrement sau în mijloace de transport în comun), fie la persoana care este subiectul activ al infracțiunii, interdicție care plasează în afara prevederilor legale fapta de a purta substanțe iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant. ...
Sursa oficială ↗