Decizia CCR nr. 65/2019Punctul 5

5. În al doilea rând, cu privire la situația de fapt, autorul sesizării arată că, potrivit Legii nr. 102/2005, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, denumită în continuare A.N.S.P.D.C.P., este o autoritate autonomă și independentă față de orice altă autoritate a administrației publice, ca și față de orice persoană fizică sau juridică din domeniul privat, care exercită atribuțiile ce îi sunt date în competență prin dispozițiile legale din domeniul prelucrării datelor cu caracter personal și al liberei circulații a acestor date. Aceasta are drept obiectiv apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viață intimă, familială și privată, în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal și cu libera circulație a acestor date. Atribuțiile Autorității naționale de supraveghere sunt, în principal, reglementate prin Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016, denumit în continuare Regulamentul general privind protecția datelor, și prin legislația națională de transpunere a Directivei (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016. Conducerea A.N.S.P.D.C.P. este asigurată de un președinte, a cărui funcție este asimilată, din punctul de vedere al funcției de reprezentare, ordinii de precădere, drepturilor salariale și rangului de demnitate, celei de secretar de stat. Președintele conduce întreaga activitate a Autorității naționale de supraveghere și o reprezintă în fața Senatului și a Camerei Deputaților, în raporturile cu Guvernul, ministerele, alte autorități ale administrației publice, organizații neguvernamentale, precum și cu persoane fizice și juridice române și străine. De asemenea, președintele este ordonator principal de credite. Numirea în funcția de președinte al acestei autorități este reglementată de art. 6 și art. 7 din Legea nr. 102/2005. Potrivit art. 6 alin. (2) din acest act normativ, „Poate fi numită în funcția de președinte sau de vicepreședinte al Autorității naționale de supraveghere orice persoană cu cetățenia română, absolventă a unei instituții de învățământ superior juridic, în condițiile legii. Președintele și vicepreședintele sunt persoane independente politic, cu o solidă competență profesională, inclusiv în domeniul protecției datelor cu caracter personal, o vechime de minimum 10 ani în specialitate, o bună reputație și care se bucură de o înaltă probitate civică.“ În timp ce una dintre aceste condiții, respectiv cea privind „o solidă competență profesională, inclusiv în domeniul protecției datelor cu caracter personal“, este formulată în termeni relativ inexacți, ceea ce conferă comisiei parlamentare o marjă de apreciere considerabilă în ceea ce privește îndeplinirea sau neîndeplinirea sa, celelalte condiții sunt mult mai precis reglementate, astfel încât verificarea conformității cu acestea se reduce la un proces strict tehnic, de constatare a unor stări de facto, pe baza înscrisurilor depuse de candidați, iar persoanele recomandate plenului Senatului spre a fi numite în această funcție nu pot face parte decât dintre candidații care au făcut dovada incontestabilă a eligibilității lor. Sub acest aspect, se invocă Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, prin care Curtea a stabilit următoarele: „Dacă noțiunea de «corespunzătoare» care circumstanțiază pregătirea și experiența profesională în cuprinsul art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 semnifică o evaluare și apreciere ce revin exclusiv Parlamentului, în calitate de autoritate ce realizează numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, și nicidecum instanței de contencios constituțional, durata care circumstanțiază experiența profesională, reglementată prin dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. a^2), semnifică o condiție cu caracter obiectiv - vechimea în domeniile de referință, verificabilă pe bază de documente de către orice persoană interesată“. ...