Decizia CCR nr. 43/2019Punctul 26

26. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, în expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, urgența acestui act normativ este justificată de faptul că în textul Legii nr. 223/2015, ce urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, existau prevederi arbitrare în interpretare, care puteau determina diferențieri de tratament aplicabil pensionarilor, în etapa de stabilire, recalculare și/sau actualizare, fiind imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior, existând astfel riscul apariției unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012. Prin urmare, este îndeplinită existența cumulativă a două elemente: urgența reglementării, în situații care impun luarea unor soluții imediate, și evitarea unei grave atingeri aduse interesului public. Ca atare, este subliniat clar și fără echivoc interesul public ce este lezat, astfel încât situația avută în vedere de Guvern poate fi calificată ca fiind una extraordinară. Pe cale de consecință, se poate susține existența unei urgențe în adoptarea reglementării criticate. Referitor la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, se apreciază că această critică este neîntemeiată, întrucât interdicția reglementării de către Guvern în domeniul legii organice privește numai ordonanțele Guvernului adoptate în temeiul unei legi de abilitare, or ordonanța de urgență nu este o varietate a acesteia. Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, consideră că aceasta este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 330 din 27 noiembrie 2001. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, prin diminuarea pensiei - considerată ca fiind un drept câștigat -, se invocă jurisprudența Curții Constituționale și se arată că intervenția legiuitorului delegat nu a afectat drepturi câștigate, pensiile în baza Legii nr. 223/2015 nefiind în plată la data modificării. În al doilea rând, se arată că pensia militară de stat nu este o pensie bazată pe contributivitate, ci una derogatorie de la principiul contributivității, acesta din urmă stând la baza pensiilor publice stabilite conform Legii nr. 263/2010. Spre deosebire de pensiile publice, pensiile militare de stat nu se plătesc din bugetul asigurărilor sociale, ci se plătesc din bugetul de stat. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul păstrării în plată a cuantumului cel mai favorabil al pensiei vizează numai pensiile întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat un drept câștigat (în acest sens, a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 549 din 15 octombrie 2014). ...