Decizia ÎCCJ nr. 219/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 25. Prealabil analizei problemei de drept se impune o lămurire cu privire la normele supuse interpretării în cadrul sesizării. Astfel, se constată că, în cuprinsul primei întrebări adresate, instanța de trimitere a menționat în mod eronat art. 36 din capitolul VI al anexei nr. IV referitoare la familia ocupațională de funcții bugetare „Diplomație“ din Legea-cadru nr. 153/2017, în condițiile în care capitolul VI din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 153/2017 are numai cinci articole. ... 26. În acest context, analiza sesizării se va realiza prin raportare la conținutul art. 36 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, dar și al prevederilor art. 5 din capitolul VI al anexei nr. IV referitoare la familia ocupațională de funcții bugetare „Diplomație“ din Legea-cadru nr. 153/2017, invocate de către contestatoare atât în cuprinsul contestației, cât și în cadrul punctului de vedere exprimat privitor la admisibilitatea sesizării instanței supreme. ... Asupra admisibilității sesizării 27. Temeiul sesizării îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun a mecanismului de prevenire a apariției jurisprudenței neunitare reprezentat de hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, procedură reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 28. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol „Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. ... 29. Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 30. Din analiza dispozițiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, declanșarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 31. Verificând îndeplinirea acestor condiții de admisibilitate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect anularea unor acte juridice prin care s-au stabilit drepturi salariale ale contestatoarei, care are calitatea de consilier în cadrul Institutului Diplomatic Român. ... 32. Se confirmă așadar împrejurarea că pretențiile deduse judecății în cauză se circumscriu unor drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 33. Cauza în care a fost formulată sesizarea se află în curs de soluționare pe rolul unui complet de judecată specializat în materia conflictelor de muncă și asigurărilor sociale din cadrul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. ... 34. Ca atare, se constată că primele două condiții de admisibilitate ale sesizării sunt îndeplinite. ... 35. Cât privește însă condiția existenței unei chestiuni de drept, în absența unei definiții legale a noțiunii, examinarea îndeplinirii acestei cerințe de admisibilitate trebuie verificată prin raportare la jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în mecanismul hotărârii prealabile reglementat de art. 519-521 din Codul de procedură civilă, prin care, în mod constant, s-a subliniat că, pentru a se putea vorbi de existența unei „chestiuni de drept“, este necesar ca sesizarea să vizeze „o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul realizării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, și Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). ... 36. Cu alte cuvinte, chestiunea de drept trebuie să fie una reală și veritabilă, iar o atare calificare există numai atunci când norma supusă analizei este îndoielnică, lacunară sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare, rolul instanței supreme fiind acela de a asigura in abstracto interpretarea normelor juridice susceptibile de interpretări diferite, iar nu acela de aplicare a unor prevederi legale la circumstanțele concrete ale unui litigiu. ... 37. Caracterul dificil al chestiunii de drept trebuie să rezulte din încheierea de sesizare pronunțată de instanța de trimitere, întrucât completul de judecată învestit cu soluționarea pricinii este ținut în primul rând să stabilească dacă există o problemă de interpretare, care să prezinte dificultate și care implică riscul unor dezlegări diferite în practică. ... 38. Pe de altă parte, așa cum s-a statuat deja în jurisprudența obligatorie anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei aflate pe rol, atribut care se impune cu necesitate să rămână în sfera de competență exclusivă a completului de judecată legal învestit cu soluționarea procesului (Decizia nr. 62 din 28 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024). ... 39. Or, analiza de conținut a primelor două întrebări ale instanței de trimitere relevă faptul că aceasta nu identifică norma juridică ce ar putea fi susceptibilă de interpretări diferite, ci solicită instanței supreme să valideze ori să infirme concluzia ce ar putea fi trasă din interpretarea corelată a unor dispoziții legale (neindicate în sesizare), cu aplicare concretă la starea de fapt din speță, respectiv: – dacă în anul 2021 salariul de încadrare și celelalte drepturi salariale ale unei persoane încadrate într-o funcție de execuție (consilier relații, gradul I, gradația 4) în cadrul pârâtului Institutul Diplomatic Român se raportează la drepturile bănești și obligațiile prevăzute pentru membrii Corpului diplomatic și consular al României; ... – dacă în anul 2021 salariul de încadrare și celelalte drepturi salariale ale unei persoane încadrate într-o funcție de execuție (consilier relații, gradul I, gradația 4) în cadrul pârâtului (Institutul Diplomatic Român) trebuie să fie sau nu egale cu cele ale personalului similar din cadrul Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAid). ... ... 40. Se constată așadar că primele două întrebări au fost adresate instanței supreme, fără identificarea normelor de drept pretins a fi deficitare, susceptibile de mai multe înțelesuri ori care ar fi neclare, ambigue sau lacunare și de a căror corectă interpretare și aplicare ar depinde soluționarea cauzei. Instanța de trimitere nu a identificat și supus analizei o chestiune de drept veritabilă, reală și dificilă legată de modul de interpretare a unei norme legale ori a unui principiu de drept, de natură să impună intervenția instanței supreme, prin mecanismul de prevenire a apariției unei jurisprudențe neunitare reprezentat de hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ci a transferat către Înalta Curte de Casație și Justiție, în contextul particular al cauzei cu care a fost sesizată, stabilirea efectivă a soluțiilor ce urmează a fi adoptate în dosar, aspect ce conturează inadmisibilitatea sesizării, nefiind întrunită condiția existenței unei chestiuni veritabile și dificile de drept în sensul consacrat deja în jurisprudența anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dezvoltată în considerentele expuse supra. ... 41. De asemenea, se constată că instanța de trimitere nu identifică, în raport cu claritatea și precizia normei indicate în cea de-a treia întrebare, de unde rezultă dificultatea de interpretare și de aplicare a acesteia. Elocventă în acest sens este maniera de adresare a întrebării, respectiv dacă recalcularea salariului de bază și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiază personalul din autoritățile sau instituțiile finanțate de la bugetul de stat, ca urmare a constatării de către Curtea de Conturi a unor drepturi acordate necuvenit, poate fi efectuată și de alt ordonator de credite decât cel principal conform art. 3 alin. (2) din Legea nr. 78/2018. ... 42. Textul de lege al articolului menționat prevede că: „Ordonatorii principali de credite au obligația de a recalcula salariul de bază și celelalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiază personalul prevăzut la art. 1 aferente lunii în care intră în vigoare prezenta lege, prin eliminarea din cuantumul acestora a drepturilor constatate a fi acordate în mod necuvenit de către Curtea de Conturi sau alte structuri/instituții cu atribuții de control.“ ... 43. Așadar, instanța de sesizare nu se confruntă cu o dificultate reală în interpretarea normelor de drept incidente, textul de lege menționat fiind suficient de clar, ci urmărește mai degrabă obținerea unei confirmări a soluției ce urmează a fi adoptată în cauza dedusă judecății prin raportare la solicitarea și susținerile contestatoarei. ... 44. Or, instanța supremă nu poate fi învestită în cadrul acestui mecanism de asigurare a practicii judiciare unitare cu soluționarea cauzei deduse judecății, atribut ce intră și trebuie să rămână în sfera de competență exclusivă a instanței de judecată. ... 45. Este de subliniat și că, în absența identificării unei chestiuni de drept veritabile, conturată prin întrebarea adresată de instanța de trimitere, nu se mai impune verificarea condiției referitoare la existența unei dezlegări anterioare date de Înalta Curte de Casație și Justiție. ... ...