Decizia ÎCCJ nr. 27/2024 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 43. În ceea ce privește admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă prevăd următoarele: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 44. Potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „(1) Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților.“ ... 45. Cu titlu prealabil, este de observat faptul că încheierea de sesizare nu respectă cerințele prevăzute de art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Instanța de trimitere a arătat succint motivele pentru care a apreciat admisibilă sesizarea, și anume, faptul că de lămurirea acestei chestiuni de drept depinde soluționarea recursului, întrucât este invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, referitor la dispozițiile art. 11, art. 38, art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017, dispozițiile O.U.G. nr. 226/2020 și O.U.G. nr. 130/2021. În privința noutății chestiunii de drept a arătat că, deși normele juridice a căror lămurire se solicită au intrat în vigoare cu ceva timp în urmă, aplicarea acestora este actuală, cerința noutății urmând a face obiectul aprecierii Înaltei Curți de Casație și Justiție. Nu a prezentat motivele pentru care a apreciat dificultatea reală a problemei de drept în discuție, de natură să justifice o dezlegare de principiu de către instanța supremă, și, de asemenea, nu a exprimat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept. ... 46. Dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă instituie următoarele condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza să fie soluționată în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a curții de apel sau a tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – de chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... – Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept și aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 47. Se constată că primele patru condiții sunt îndeplinite. ... 48. Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de un complet de judecată al Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, legal învestită în ultimă instanță cu soluționarea recursului formulat împotriva unei sentințe civile pronunțate de Tribunalul Maramureș - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal într-un dosar având ca obiect „litigiu privind funcționarii publici“. ... 49. Hotărârea pronunțată în primă instanță de Tribunalul Maramureș - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal este supusă recursului, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Hotărârea pronunțată în recurs de Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal va fi definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă. ... 50. În ceea ce privește condiția de admisibilitate a existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, deși dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu definesc noțiunea de „chestiune de drept“, trebuie avut în vedere faptul că sesizarea instanței supreme cu dezlegarea unei chestiuni de drept se circumscrie unui incident procedural ivit în cursul unui proces aflat în desfășurare și presupune o problemă de drept esențială, de care depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată. ... 51. Admisibilitatea procedurii hotărârii prealabile este condiționată de împrejurarea ca interpretarea pe care o va da instanța supremă să producă consecințe juridice de natură să determine soluționarea pe fond a cauzei. Raportat la situația în cauză, este necesar ca de lămurirea modului de interpretare a dispozițiilor legale invocate în sesizare să depindă soluționarea pe fond a recursului aflat pe rolul instanței de trimitere. ... 52. Reclamantul Sindicatul din Administrație Maramureș, în calitate de reprezentant al angajaților funcționari publici din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean Maramureș, a solicitat, prin cererea de chemare în judecată respinsă prin sentința recurată, obligarea pârâților Consiliul Județean Maramureș și președintele Consiliului Județean Maramureș la stabilirea și acordarea drepturilor salariale pentru anii 2021, 2022, 2023, prin înmulțirea salariului minim pe economie, stabilit prin hotărâri de Guvern pentru anii menționați, cu coeficienții stabiliți prin Hotărârea Consiliului Județean Maramureș nr. 9 din 31 ianuarie 2018. ... 53. În raport cu considerentele sentinței recurate (prin care s-a reținut că O.U.G. nr. 226/2020 și O.U.G. nr. 130/2021 au vizat menținerea cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază tot personalul plătit din fonduri publice, inclusiv cel din cadrul familiei ocupaționale „Administrație“ din aparatul propriu al consiliilor județene, primăriilor, consiliilor locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, și, prin urmare, pentru anii 2021 și 2022, nivelul salariului era plafonat la nivelul salariului încasat în luna decembrie a anului 2020, respectiv decembrie 2021, iar pentru anul 2023 majorarea salariului a fost posibilă doar cu 10%), motivele de recurs [prin care s-a invocat faptul că art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu intră sub incidența ordonanțelor de urgență ale Guvernului prin care s-au plafonat drepturile salariale și au fost exceptate de la aplicare art. 38 alin. (4) și alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017], soluționarea recursului depinde de rezolvarea problemei de drept sesizate de instanța de trimitere, privind modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. I alin. (1) -(3) din O.U.G. nr. 226/2020, art. I alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 130/2021 și art. I din O.U.G. nr. 168/2022, art. 38 și art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 54. Obiectul sesizării vizează o problemă de drept substanțial, referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 11 și ale art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv a dispozițiilor art. I alin. (1) -(3) din O.U.G. nr. 226/2020, art. I alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 130/2021 și art. I din O.U.G. nr. 168/2022, și anume dacă prevederile menționate din ordonanțele de urgență ale Guvernului derogă parțial de la mecanismul de aplicare tranzitorie reglementat de art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel că nu modifică sistemul de determinare a salariilor de bază din familia ocupațională „Administrație“ prevăzut de art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 55. În concret, problema de drept ce constituie obiectul prezentei sesizări se referă la aplicabilitatea O.U.G. nr. 226/2020, O.U.G. nr. 130/2021 și O.U.G. nr. 168/2022, prin care s-au instituit anumite derogări de la dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, în ceea ce privește determinarea salariilor de bază din familia ocupațională „Administrație“, al căror mod de stabilire a fost reglementat de dispozițiile art. 11 din aceeași lege-cadru. ... 56. Faptul că de problema de drept depinde soluționarea cauzei nu este suficient, însă, pentru a se constata admisibilitatea sesizării. ... 57. Prevederile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă se referă la interpretarea propriu-zisă a conținutului unor dispoziții legale, în sensul dezlegării de principiu a unei probleme de drept rezultate din prevederi îndoielnice, lacunare sau neclare, care implică posibilitatea reală de interpretare diferită a acestora. În jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit că analiza aspectelor generale de admisibilitate trebuie să aibă în vedere faptul că procedura hotărârii prealabile are menirea de a elimina riscul apariției unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei probleme de drept reale, esențiale și controversate, având caracter de noutate, care se impune cu evidență a fi lămurită, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 4 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014.) ... 58. Cu privire la noutatea problemei de drept, dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu definesc noțiunea de „noutate“, astfel că revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizată cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, să stabilească dacă problema de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă. ... 59. Condiția noutății chestiunii de drept, așa cum rezultă din dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, este distinctă de cea care impune ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni și ca aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii și constituie unul din elementele de diferențiere între cele două mecanisme de unificare a practicii judiciare reglementate de Codul de procedură civilă, hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și recursul în interesul legii. ... 60. Cerința noutății este îndeplinită atunci când problema de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, a căror aplicare este de natură să creeze premisele apariției unei practici neunitare la nivel național, iar instanțele nu i-au dat, încă, o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, dar poate fi îndeplinită și de chestiuni noi de drept generate de un act normativ mai vechi, în situația în care aplicarea unei norme vechi a devenit de actualitate și nu există jurisprudență cu privire la interpretarea acesteia sau dacă se impune clarificarea unei asemenea norme într-un nou context legislativ din care rezultă dificultăți de interpretare. ... 61. Scopul pronunțării unei hotărâri prealabile, prin rezolvarea de principiu a unei chestiuni de drept ivite într-o cauză aflată în curs de soluționare în ultimă instanță, este acela de a elimina riscul apariției și dezvoltării unei jurisprudențe neunitare. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit dezlegare din partea instanțelor, pe cale de consecință prezintă importanță, sub acest aspect, existența unei practici judiciare în materie, iar în situația existenței unei practici neunitare nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, ci se impune declanșarea recursului în interesul legii. ... 62. Jurisprudența comunicată de curțile de apel cu privire la dispozițiile legale a căror interpretare se solicită prin prezenta sesizare, expusă anterior, evidențiază, pe de o parte, faptul că problema de drept a primit dezlegare din partea instanțelor, astfel că nu este îndeplinită condiția noutății chestiunii de drept, iar pe de altă parte, analiza jurisprudenței comunicate de instanțe relevă existența unei jurisprudențe neunitare, determinată de interpretarea și aplicarea concretă a dispozițiilor legale a căror interpretare se solicită prin prezenta sesizare, și anume: – o primă orientare jurisprudențială, în sensul că dispozițiile art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt reglementări distincte și derogatorii de la regulile de drept comun, specifice salarizării pentru familia ocupațională „Administrație“, iar acestei categorii de personal nu i se aplică dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, care prevăd o creștere eșalonată a salariului de bază, astfel că nu sunt aplicabile nici plafonările reglementate de art. I alin. (1) -(3) din O.U.G. nr. 226/2020 și art. I alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 130/2021; ... – o a doua orientare jurisprudențială, în sensul că prevederile art. I alin. (1) -(3) din O.U.G. nr. 226/2020, art. I alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 130/2021 și art. I din O.U.G. nr. 168/2022 limitează veniturile salariale ale tuturor categoriilor de personal reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017. ... ... 63. În condițiile în care noutatea unei chestiuni de drept se justifică atunci când se constată o dificultate de aplicare a unor dispoziții legale neclare, de o complexitate deosebită, care sunt de natură să creeze premisele apariției unei jurisprudențe neunitare la nivel național și astfel impun intervenția instanței supreme prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, existența practicii judiciare a instanțelor naționale determină lipsa caracterului de noutate a chestiunii de drept care a creat deja divergență în jurisprudență, astfel că scopul preîntâmpinării practicii neunitare nu mai poate fi atins. ... 64. Hotărârile judecătorești comunicate conturează două orientări jurisprudențiale, situație în care, având în vedere elementele care diferențiază cele două mecanisme de unificare a jurisprudenței, reglementate de Codul de procedură civilă, cel al hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu este aplicabil. ... 65. De asemenea, deși Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra problemei de drept, prin pronunțarea unei decizii de recurs în interesul legii sau a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, nu este îndeplinită condiția de admisibilitate, prevăzută imperativ de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, privind inexistența unui recurs în interesul legii în curs de soluționare având ca obiect problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări. ... 66. Astfel, se constată că, ulterior înregistrării prezentei sesizări, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrat Dosarul nr. 970/1/2024, având ca obiect recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj cu privire la aceeași problemă de drept, și anume: Dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv cele cuprinse în art. I alin. (1) -(3) din O.U.G. nr. 226/2020, în art. I alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 130/2021 și în art. I din O.U.G. nr. 168/2022 sunt aplicabile funcționarilor publici și personalului contractual din aparatul propriu al consiliilor județene, primăriilor și consiliilor locale și din serviciile publice din subordinea acestora, având în vedere prevederile de excepție ale art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017? ... ...