Decizia ÎCCJ nr. 230/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizării 51. Prezenta sesizare a fost formulată în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care au fost prevăzute norme speciale pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal [art. 1 alin. (1) ], precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale acestui personal [art. 1 alin. (2) ], indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze [art. 1 alin. (3) ]. ... 52. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024: „(1) Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 53. Dispozițiile acestui act normativ se completează, potrivit art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu cele ale Codului de procedură civilă. ... 54. În ceea ce privește sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă prevăd următoarele: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 55. Potrivit art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților.“ ... 56. În mod diferit de sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept invocate, iar sesizarea poate fi formulată de completurile de judecată învestite cu soluționarea cauzei atât în primă instanță, cât și în calea de atac. ... 57. În raport cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, rezultă că, pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, se impune a fi întrunite cumulativ următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... b) obiectul cauzei să fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice; ... c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; ... d) Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept și aceasta să nici nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 58. Din punct de vedere formal, având în vedere că, potrivit art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dispozițiile acesteia se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, sesizarea se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă motivele care susțin admisibilitatea sesizării, precum și punctul de vedere al completului de judecată și punctele de vedere ale părților, conform art. 520 din Codul de procedură civilă. ... 59. Examinând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a sesizării din prezenta cauză, potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și ale art. 520 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acestea nu sunt îndeplinite cumulativ. ... 60. Primele două condiții sunt îndeplinite. ... 61. Cauzele în care au fost formulate sesizările conexate sunt în curs de judecată pe rolul unor completuri de judecată specializate pentru soluționarea cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale din cadrul tribunalelor, care judecă în primă instanță, potrivit art. 95 pct. 4 din Codul de procedură civilă și art. 269 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... 62. Obiectul cererilor de chemare în judecată privește stabilirea și plata drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, reclamanții fiind personal contractual din cadrul DAS Baia Mare, salarizați conform dispozițiilor din anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“ la Legea-cadru nr. 153/2017 (sesizările nr. 2.878/1/2024, 2.880/1/2024), respectiv dispozițiilor din anexa nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ la Legea-cadru nr. 153/2017 (Sesizarea nr. 415/1/2025), astfel că se circumscrie litigiilor privind stabilirea drepturilor de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 63. În ceea ce privește celelalte condiții, având în vedere faptul că procedura sesizării instanței supreme cu dezlegarea unei chestiuni de drept se circumscrie unui incident procedural ivit în cursul unui proces aflat în desfășurare, admisibilitatea procedurii hotărârii prealabile este condiționată de existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și care să nu facă nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 64. Problemele ce constituie obiectul prezentei sesizări privesc interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale care prevăd: – sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă într-un procent de până la 15% din salariul de bază, și anume lit. a) din anexa la Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din capitolul II din anexa nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume, dacă angajații sunt îndreptățiți să beneficieze de acest spor în situația în care angajatorul nu a demarat procedura de evaluare a locului de muncă și nu a stabilit în concret valoarea sporului (Sesizarea nr. 2.878/1/2024), dacă angajatorul avea obligația expertizării locurilor de muncă, obligația emiterii regulamentului în temeiul căruia să fie stabilit sporul, iar în condițiile în care nu a emis regulamentul, dacă poate fi obligat retroactiv la despăgubiri echivalente sporului în condițiile răspunderii patrimoniale reglementate de art. 253 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (Sesizarea nr. 415/1/2025); ... – sporul pentru condiții deosebit de periculoase de la 50% până la 75% din salariul de bază, și anume articolul unic pct. I lit. A subpct. 1 din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din capitolul II din anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“ la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume, dacă angajații sunt îndreptățiți să beneficieze de spor în situația în care angajatorul nu a demarat procedura de evaluare a locului de muncă și nu a stabilit în concret valoarea sporului (Sesizarea nr. 2.880/1/2024). ... ... 65. În ceea ce privește condiția ca de lămurirea modului de interpretare și aplicare a acestor dispoziții să depindă soluționarea pe fond a cauzei, aceasta presupune ca problema de drept cu a cărei dezlegare de principiu este sesizată instanța supremă să fie direct incidentă pentru soluționarea cauzei și de natură a produce un efect concret asupra soluției, rolul procedurii privind dezlegarea unei chestiuni de drept fiind acela de a formula un răspuns util, în condițiile existenței unei relații de dependență între chestiunea de drept dezlegată și soluția ce ar putea fi pronunțată în litigiul în care s-a ivit incidentul. ... 66. Cu privire la Sesizarea nr. 415/1/2025 este îndeplinită această cerință, în condițiile în care reclamanții au solicitat obligarea pârâtei să efectueze demersurile legale pentru expertizarea locurilor de muncă din cadrul pârâtei, emiterea actului administrativ privind stabilirea cuantumului sporului ulterior emiterii buletinelor de determinare, dar și plata de despăgubiri reprezentând contravaloarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, începând cu 14.06.2021, iar prin întâmpinarea formulată s-au invocat, printre alte apărări, faptul că nu se impune expertizarea locurilor de muncă, sporul solicitat se acordă numai pe baza buletinului de determinare, nu se acordă retroactiv, dat fiind faptul că nu există o evaluare și o expertizare a posturilor pentru perioada solicitată. ... 67. Cu privire la sesizările nr. 2.880/1/2024 și nr. 2.878/1/2024 se observă faptul că reclamanții au solicitat obligarea pârâtei să efectueze demersurile necesare pentru acordarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă, emiterea buletinelor de determinare sau expertizare a locurilor de muncă, plata acestui spor, în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017, începând cu 9.08.2017, respectiv obligarea pârâtei la emiterea actului privind stabilirea sporului pentru condiții deosebit de periculoase în condițiile articolului unic pct. I lit. A subpct. 1 din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, plata sporului începând cu 16.05.2021, iar din perspectiva apărărilor pârâtelor din fiecare sesizare, există o legătură cu soluționarea cauzei în condițiile în care vor fi înlăturate apărările acestora privind faptul că reclamanții beneficiază de sporul pentru condiții deosebite (stres sau risc) de până la 15% aplicat la salariul de bază în temeiul prevederilor articolului unic pct. V lit. D din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 și nu pot beneficia cumulativ de cele două tipuri de sporuri prevăzute pentru două familii ocupaționale de funcții bugetare diferite, „Administrație“ și „Sănătate și asistență socială“ (Hotărârea Guvernului nr. 569/2017, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 153/2018), respectiv faptul că reclamanții activează în compartimente care nu oferă servicii persoanelor cu handicap psihic sau mintal, astfel cum prevede articolul unic pct. I lit. A subpct. 1 din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, beneficiază de sporul de condiții deosebite (stres sau risc) în procent de 15% din salariul de bază, acordat personalului din unitățile de asistență socială/centre cu sau fără personalitate juridică/servicii sociale, cu cazare sau fără cazare, prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale aprobat potrivit legii, altele decât cele prevăzute la punctele I-IX, conform pct. V lit. D din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018. ... 68. Faptul că de problema de drept depinde soluționarea cauzei nu este suficient însă pentru a se constata admisibilitatea sesizării, din perspectiva existenței unei chestiuni de drept, în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 69. Deși dispozițiile noului act normativ, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, și cele art. 519 din Codul de procedură civilă nu definesc sintagma „chestiune de drept“, în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în aplicarea dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a stabilit că aceasta trebuie să fie o problemă de drept reală, în sensul că norma de drept disputată este îndoielnică, lacunară sau neclară, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, din cauză că textul de lege este incomplet sau nu este corelat cu alte dispoziții legale (Decizia nr. 52 din 3 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 26 septembrie 2017; Decizia nr. 24 din 2 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 25 iunie 2020, paragraful 67). ... 70. Procedura hotărârii prealabile vizează rezolvarea de principiu a unei probleme de drept reale, esențiale și controversate, care se impune cu evidență a fi lămurită și care prezintă o dificultate în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății, având menirea de a elimina riscul apariției unei practici neunitare. ... 71. Stabilirea unui anume grad de dificultate, ca o condiție a admisibilității, este absolut necesară pentru a se verifica dacă instanței supreme i se solicită o dezlegare de principiu a unei veritabile probleme de drept, astfel cum impun dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, sau este chemată, în fapt, să soluționeze o simplă problemă de interpretare a unor dispoziții legale sau chiar litigiul în cauză. ... 72. Pentru a stabili existența unei chestiuni de drept, dacă se urmărește o dezlegare de principiu a unor probleme de drept reale, rezultate din dispoziții normative care pot primi interpretări diferite prin hotărâri judecătorești, sau dacă se urmărește, în fapt, să se soluționeze o simplă problemă de interpretare a unor dispoziții legale sau chiar litigiul în cauză, sunt relevante considerentele care au determinat instanța de judecată învestită cu soluționarea cauzei să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 73. În acest scop, dispozițiile art. 520 din Codul de procedură civilă, care se aplică în completarea celor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum prevăd chiar dispozițiile art. 4 din acest din urmă act normativ, stabilesc ca în încheierea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție să se regăsească motivele care susțin admisibilitatea sesizării, prin care să se argumenteze în concret necesitatea pronunțării hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și punctul de vedere al completului de judecată. Exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere contribuie, de asemenea, la a se stabili inclusiv dacă sunt întrunite condițiile de admisibilitate a sesizării. ... 74. Considerentele expuse de instanțele de trimitere au în vedere exclusiv incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, față de obiectul cererilor de chemare în judecată, faptul că soluționarea pe fond a cauzei depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, fără a fi menționate motivele care susțin admisibilitatea sesizării, prezentarea modului diferit în care normele de drept îndoielnice, lacunare sau neclare pot fi interpretate și în ce măsură aceasta depășește obligația instanței învestite cu soluționarea cauzei să interpreteze și să aplice legea în vederea soluționării litigiului. ... 75. Este esențial de observat, însă, faptul că simpla intrare în vigoare a acestei ordonanțe de urgență nu justifică admisibilitatea sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, dispozițiile art. 2 alin. (1) din acest normativ referindu-se, similar art. 519 din Codul de procedură civilă, la existența unei „chestiuni de drept“. De asemenea, este necesar ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept și aceasta să nici nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 76. În ceea ce privește Sesizarea nr. 2.880/1/2024, referitoare la dispozițiile articolului unic pct. I lit. A subpct. 1 din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, interpretarea acestora a fost realizată, cu caracter obligatoriu, prin Decizia nr. 76 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 13 ianuarie 2025. ... 77. În considerentele acestei decizii, instanța supremă a reținut, în esență, următoarele considerente, relevante și pentru prezenta sesizare: 111. Salarizarea fiind reglementată pe familii ocupaționale și categorii de funcții, pentru categoriile de personal cu privire la care încadrarea și salarizarea se realizează în baza anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, care privește Familia ocupațională de funcții bugetare «Administrație», se acordă sporurile prevăzute de anexa nr. VIII, corespunzătoare acestei familii ocupaționale, aplicarea dispozițiilor privind salarizarea prevăzute în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate și asistență socială» neputând fi extinsă, în lipsa unor dispoziții exprese, pentru alte categorii de personal în afara celor prevăzute de lege. ... 112. Stabilirea drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor pentru condiții de muncă, se realizează cu aplicarea dispozițiilor art. 9, 12, 23 și 24 din Legea-cadru nr. 153/2017, conform reîncadrării pe funcții, în baza criteriului domeniului de activitate, corespunzător familiilor ocupaționale de funcții bugetare, astfel cum sunt prevăzute în anexele nr. I-IX. Dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 nu permit aplicarea prevederilor stabilite pentru o familie ocupațională personalului salarizat încadrat într-o altă familie ocupațională. (...) ... 114. În ceea ce privește problema de drept privind dreptul personalului la acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase și caracterul obligatoriu sau facultativ al acordării acestuia, aceasta este determinată de sintagma «pot fi acordate» din dispozițiile art. 14 alin. (1) lit. a) capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017. (...) ... 116. Sintagma «pot fi acordate» are în vedere faptul că prin dispoziția legală sunt prevăzute mai multe categorii de sporuri, care se acordă, în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, în unitățile de asistență socială/centre cu sau fără cazare. Textul de lege vizează toți destinatarii normei, potențiali beneficiari ai sporurilor pentru condiții de muncă, însă acordarea unui spor implică îndeplinirea condițiilor prevăzute pentru acordarea acestuia. ... 117. În contextul dispozițiilor legale menționate, pentru acordarea sporurilor pentru condiții de muncă este necesară îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de legea-cadru, precum și a celor prevăzute de regulamentul-cadru emis pentru punerea în aplicare a dispozițiilor din legea-cadru privind acordarea sporurilor. Norma legală prevede explicit «cu respectarea prevederilor legale», ceea ce conduce la concluzia că, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și regulamentul-cadru, se impune acordarea sporurilor pentru condiții de muncă. ... 118. În situația în care sunt îndeplinite aceste condiții, regulamentul-cadru prevede că personalul «beneficiază», sporul «se acordă», «se stabilește». (...) ... 122. În conformitate cu aceste prevederi (...) revine ordonatorului de credite, cu respectarea acestora, obligația să stabilească mărimea concretă a sporului. Instanța de judecată nu poate proceda la stabilirea unui cuantum concret al sporului, ci poate doar să cenzureze refuzul nejustificat al ordonatorului de credite de acordare a sporului în limitele reglementate și să stabilească în sarcina acestuia obligații specifice pentru determinarea cuantumului concret, în conformitate cu dispozițiile care prevăd acordarea sporului din Legea-cadru nr. 153/2017 și Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018. (...) ... 124. În condițiile în care sporul pentru condiții deosebit de periculoase nu este reglementat într-un cuantum fix, însă sunt stabilite limita minimă și limita maximă, iar personalul prevăzut de lege are dreptul la spor din momentul îndeplinirii condițiilor specifice prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, precum și a celor prevăzute de regulamentul-cadru emis pentru punerea în aplicare a dispozițiilor care prevăd acordarea sporului, legea conferă ordonatorului de credite un drept de apreciere pentru determinarea mărimii concrete a sporului, însă dreptului ordonatorului de credite îi corespunde obligația corelativă de a-l exercita cu respectarea prevederilor legale. ... 125. Pentru aceste motive se constată că ordonatorul de credite are obligația stabilirii cuantumului concret al sporului pentru condiții deosebit de periculoase, în limitele și în conformitate cu prevederile din Legea-cadru nr. 153/2017 și Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018. (...) ... 129. Expertizarea locurilor de muncă este obligatorie la nivelul fiecărui ordonator de credite, potrivit alin. (11) din art. 5 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, iar de la data intrării în vigoare a acestuia, conform art. 16, ordonatorii de credite au obligația să solicite autorităților abilitate eliberarea buletinelor de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă, aceste autorități au obligația de a le elibera în termen de maximum 90 de zile de la data solicitării, iar până la eliberarea buletinelor de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă rămân în vigoare buletinele existente. (...) ... 131. Având în vedere cele prezentate, rezultă concluzia că, deși în anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, în articolul unic pct. I lit. A, privind sporul de la 50% până la 75% pentru condiții deosebit de periculoase, nu se menționează buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens, condiția referitoare la stabilirea sporului în baza acestora rezultă atât din dispozițiile art. 14 alin. (2) capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cât și din cele ale art. 5, 7 și 16 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, potrivit cărora sporul pentru condiții deosebit de periculoase, condiții periculoase și condiții periculoase sau vătămătoare de muncă se acordă în baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare a locurilor de muncă, expertizarea locurilor de muncă este obligatorie la nivelul fiecărui ordonator de credite, de la data intrării în vigoare a regulamentului-cadru, ordonatorii de credite având obligația să solicite autorităților abilitate în acest sens eliberarea buletinelor de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă. (...) ... ... 78. Dezlegarea dată problemelor de drept prin această decizie, pronunțată în cadrul mecanismului de unificare a practicii judiciare, în sensul că sporul pentru condiții deosebit de periculoase, prevăzut de articolul unic pct. I lit. A subpct. 1 din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, se acordă în baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare a locurilor de muncă, expertizarea locurilor de muncă fiind obligatorie, de la data intrării în vigoare a regulamentului-cadru, la nivelul fiecărui ordonator de credite, care are un drept de apreciere pentru determinarea mărimii concrete a sporului, însă are obligația stabilirii cuantumului concret al sporului pentru condiții deosebit de periculoase, iar instanța de judecată nu poate proceda la stabilirea unui cuantum concret al sporului, ci poate doar să cenzureze refuzul nejustificat al ordonatorului de credite de acordare a sporului în limitele reglementate și să stabilească în sarcina acestuia obligații specifice pentru determinarea cuantumului concret, în conformitate cu dispozițiile care prevăd acordarea sporului din Legea-cadru nr. 153/2017 și Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. ... 79. Față de cele reținute, statuarea de principiu, cu caracter obligatoriu, prin decizia menționată, cu privire la chestiuni de drept identice celor din Sesizarea nr. 2.880/1/2024, referitoare la sporul pentru condiții deosebit de periculoase prevăzut de articolul unic pct. I lit. A subpct. 1 din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, conduce la concluzia inadmisibilității sesizării, pentru neîndeplinirea condiției referitoare la existența unei chestiuni de drept asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat. ... 80. În ceea ce privește celelalte două sesizări, instanțele de trimitere nu au motivat admisibilitatea sesizării din perspectiva existenței unei chestiuni de drept în sensul dispozițiilor legale care reglementează procedura hotărârii prealabile și nu au invocat argumente pentru care există o dificultate reală de interpretare, care să justifice o dezlegare de principiu de către instanța supremă. Mai mult, au prezentat în încheierea de sesizare puncte de vedere motivate cu privire la problemele de drept, iar argumentele expuse nu indică o eventuală necorelare a dispozițiilor legale și nu evidențiază elemente din care să rezulte neclaritatea sau caracterul echivoc al textelor de lege a căror interpretare se solicită. ... 81. Dificultatea de interpretare a dispozițiilor legale nu rezultă nici din jurisprudența instanțelor naționale, care nu au comunicat interpretări divergente și reflectă faptul că prevederile legale sunt clare, nefiind îndeplinite cerințele necesare pentru a se concluziona asupra existenței unei probleme de drept soluționate neunitar sau asupra riscului apariției unei practici neunitare, astfel că nu se justifică intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin pronunțarea unei hotărâri prealabile; interpretarea contrară a fost exprimată în cadrul unei opinii teoretice izolate și nu a fost reflectată de jurisprudență. ... 82. Dispozițiile legale a căror interpretare se solicită, cu privire la sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă într-un procent de până la 15% din salariul de bază, prevăzut de anexa la Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017 pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ din administrația publică locală, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) și alin. (2) capitolul II din anexa nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ la Legea-cadru nr. 153/2017, sunt similare celor privind sporul pentru condiții deosebit de periculoase de la 50% până la 75% din salariul de bază, prevăzut de articolul unic pct. I lit. A subpct. 1 din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“, potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. a) și alin. (2) capitolul II din anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“ la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume acordarea sporului pe baza rezultatelor buletinelor de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă, aprobarea de către ordonatorul de credite, la fel și problemele de drept solicitate a fi dezlegate. ... 83. Or, dispozițiile similare din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 au fost interpretate cu caracter obligatoriu prin Decizia nr. 76 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 13 ianuarie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, obligatorie de la data publicării. ... 84. Având în vedere că reglementările sunt similare, deși aceste dezlegări se referă la dispoziții din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“, sunt aplicabile și dispozițiilor din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017 pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ din administrația publică locală, raționamentul juridic și argumentele care au stat la baza acesteia fiind aplicabile mutatis mutandis și în legătură cu problemele de drept din prezentele sesizări, pentru identitate de rațiune păstrându-și valabilitatea reperele de analiză stabilite prin decizia menționată, astfel că, având în vedere aspectele dezlegate, nu se justifică intervenția suplimentară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 85. Decizia obligatorie menționată, pronunțată în cadrul mecanismului de unificare a practicii judiciare, prezintă repere relevante și concrete de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale similare celor cu privire la care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile, pe care instanțele naționale trebuie să le aibă în vedere, revenind acestora interpretarea și aplicarea legii în scopul soluționării cauzei, în raport cu situația de fapt și circumstanțele proprii fiecărui litigiu. ... 86. În ceea ce privește problema referitoare la plata de despăgubiri echivalente sporului, în condițiile răspunderii patrimoniale reglementate de art. 253 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (Sesizarea nr. 415/1/2025), nu este pusă în discuție interpretarea unei norme de drept, ci existența sau inexistența dreptului reclamanților la aceste despăgubiri, vizează aplicarea legii la situațiile de fapt deduse judecății, astfel cum acestea trebuie stabilite prin probatoriul administrat, soluționarea fondului cererilor de chemare în judecată nefiind susceptibilă de a face obiectul unor dezlegări în drept de principiu, ceea ce se urmărește fiind, de fapt, în contextul particular al cauzei, stabilirea efectivă a soluției ce urmează a fi adoptată de instanța de trimitere. Aplicarea legii în scopul soluționării unei cauze, în raport cu situația de fapt și circumstanțele proprii fiecărui litigiu, corespunzător poziției procesuale adoptate de părțile litigiului, revine instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei. ... 87. Pentru aceste motive, nefiind îndeplinite cerințele de admisibilitate privind existența unor chestiuni de drept care să justifice pronunțarea unei hotărâri prealabile, potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și ale art. 520 din Codul de procedură civilă, se impune respingerea sesizărilor ca inadmisibile. ... 88. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...