Decizia ÎCCJ nr. 242/2025 (HP)Punctul XII

XII. Înalta Curte de Casație și Justiție XII.1. Asupra admisibilității sesizării 61. Sesizarea de față a fost formulată pe temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 62. Domeniul de reglementare al acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, rezultă din dispozițiile art. 1, ordonanța aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 63. Prin acest act normativ s-a instituit o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care art. 2 alin. (1) din ordonanță prevede următoarele: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 64. Aceste prevederi cu caracter derogatoriu se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, ce reprezintă dreptul comun în materie, potrivit principiului specialia generalibus derogant. ... 65. În privința aspectelor ce nu sunt în mod expres reglementate, continuă să se aplice dreptul comun, art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 statuând în mod explicit că „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (...), precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 66. Din cele expuse anterior rezultă că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, pe temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate: – existența unei cauze dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... – cauza să fie în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... – existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 67. Înalta Curte de Casație și Justiție constată că toate condițiile de admisibilitate a sesizării sunt îndeplinite. ... 68. Astfel, cauza în care s-a formulat sesizarea de față are ca obiect drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, încadrându-se în domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 69. Instanța de trimitere, respectiv Curtea de Apel Pitești, este învestită cu soluționarea cauzei în apel, într-un litigiu de muncă, fără ca eventuala necompetență materială procesuală a instanței de apel specializate în asemenea litigii să se fi invocat în cursul judecății, cu toate că la nivelul acestei instanțe funcționează și o secție specializată în litigii de contencios administrativ. ... 70. Se constată că este vorba despre o chestiune de drept veritabilă, fiind întrunită și condiția legăturii chestiunii de drept cu soluționarea pe fond a cauzei, întrucât de dezlegarea solicitată prin sesizarea instanței de trimitere depinde stabilirea existenței dreptului reclamantului la majorarea salarială prevăzută de art. 8 din capitolul I lit. B al anexei nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru întreaga perioadă de referință a litigiului, indicată prin cererea de chemare în judecată, față de avizul favorabil obținut în condițiile art. 13 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 71. Cu privire la cea din urmă condiție de admisibilitate se constată că, deși există dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare, nu s-a statuat asupra chestiunii ce face obiect al sesizării de față, iar acestea nici nu constituie repere interpretative suficiente pentru soluționarea litigiului aflat pe rolul instanței de trimitere. ... ... XII.2. Asupra fondului sesizării 72. Sesizarea formulată vizează interpretarea dispozițiilor art. 13 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în conformitate cu care „Dispozițiile legale prin care sunt stabilite sporuri, indemnizații și alte drepturi de natură salarială pentru personalul din alte domenii de activitate din sectorul bugetar se aplică și personalului militar, polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalului civil care se află în situații similare, indiferent de tipul unității în care își desfășoară activitatea, cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.“ ... 73. Instanța de trimitere solicită, în esență, a se clarifica dacă drepturile salariale vizate de art. 13 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 pot fi acordate și pentru perioada anterioară avizului Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, atunci când acesta a fost obținut. ... 74. Cu referire la obiectul sesizării, trebuie reamintit că, spre deosebire de recursul în interesul legii, ce are, în vedere, de regulă, interpretarea generică, de ansamblu, a unui text legal, procedura hotărârii prealabile vizează interpretarea punctuală a unui text legal, fără a-i epuiza înțelesurile sau aplicațiile, conducând la o dezlegare a unei chestiuni de drept ce permite soluționarea litigiului pendinte, însă doar în limitele pe care le impune legătura cu cauza. ... 75. Dezlegarea preconizată prin sesizare este utilă soluționării litigiului ce vizează majorarea de 10% a salariului de bază, cuvenită pentru personalul didactic care îndeplinește funcția de diriginte, prevăzută de art. 8 din capitolul I lit. B al anexei nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 (ce privește familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ“). ... 76. Prin urmare, are legătură directă cu soluționarea litigiului exclusiv interpretarea art. 13 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 din perspectiva majorării salariale prevăzute de art. 8 din capitolul I lit. B al anexei nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 (ce reprezintă o componentă a salariului de bază, astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. 37 din 17 februarie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 25 martie 2025), în timp ce raportarea la orice alte drepturi salariale ale personalului din diferite domenii de activitate din sectorul bugetar relevă o chestiune ipotetică și, ca atare, nu poate face obiectul dezlegării date în procedura hotărârii prealabile. ... 77. În același timp, o dezlegare numai în privința dreptului salarial în discuție este posibilă fără denaturarea sensului textului de lege, raportat la intenția legiuitorului la edictarea normei, astfel cum se va arăta în considerentele ce succedă. ... 78. În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție statuează că, în interpretarea și aplicarea art. 13 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, majorarea salarială prevăzută de art. 8 din capitolul I lit. B al anexei nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 poate fi acordată și pentru perioada anterioară obținerii avizului favorabil al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. ... 79. Art. 13 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prevede două condiții pentru aplicarea la personalul din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională“ a dispozițiilor legale prin care sunt stabilite drepturi de natură salarială pentru personalul din alte domenii de activitate din sectorul bugetar: una de fond - referitoare la plasarea personalului din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională“ în „situații similare“ celor în care se află personalul bugetar din alte familii ocupaționale ale Legii-cadru nr. 153/2017, beneficiar al acelui drept salarial, și una de formă - emiterea avizului Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. ... 80. Norma în discuție este formulată în termeni imperativi, prevăzând că drepturile salariale extinse de la alte familii ocupaționale „se aplică“, ceea ce înseamnă că îndeplinirea celor două condiții este suficientă pentru acordarea dreptului salarial respectiv. ... 81. În ceea ce privește avizul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, legiuitorul nu detaliază nici natura juridică a avizului, nici condițiile de acordare a acestuia, astfel încât, din rațiuni de unitate terminologică, se impune a se constata că avizul la care se referă este, de fapt, operațiunea specifică dreptului administrativ, astfel cum este definită jurisprudențial (a se vedea Decizia nr. 1.923 din 6 aprilie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, publicată pe website-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție), anume formalitatea procedurală anterioară emiterii unui act administrativ, avizul nefiind el însuși un act administrativ. ... 82. Or, din această perspectivă, este evident că avizul, ca manifestare de voință a unei autorități publice, nu dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice, precum un act administrativ, dar nici nu poate fi ignorat faptul că avizul, ca operațiune administrativă, nu produce efectele juridice avute în vedere de cel care îl emite, ci efectele pe care le prevede legea. ... 83. Așadar, atunci când acordarea unui drept salarial depinde de un aviz al autorității prevăzute de lege, avizul, fără a crea o situație juridică nouă sau a modifica de sine stătător ordinea juridică existentă, consolidează legalitatea acordării respectivului drept, în raport cu reglementările în vigoare. ... 84. Prin urmare, raportat la dispozițiile art. 13 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, avizul favorabil dat de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale este destinat să producă efecte în ceea ce privește acordarea în cadrul familiei ocupaționale „Apărare, ordine publică și securitate națională“ a drepturilor salariale prevăzute în Legea-cadru nr. 153/2017 pentru alte categorii de personal bugetar. ... 85. Cât privește condiția de fond, anume aceea ca personalul menționat în mod expres în art. 13 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 să se afle într-o „situație similară“ cu personalul bugetar din alte familii ocupaționale, pentru a beneficia, la rândul său, de un drept salarial recunoscut prin lege, este neîndoielnic faptul că emiterea avizului favorabil de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale echivalează cu recunoașterea îndeplinirii și a acestei condiții legale. ... 86. În același timp însă nu poate fi exclus ca cerința situației similare să fie constatată a fi îndeplinită la un moment anterior obținerii avizului. ... 87. Acesta este și cazul instructorilor militari angajați ai unei școli militare, care îndeplinesc atribuțiile de profesor diriginte (din categoria cărora face parte reclamantul din litigiul pendinte pe rolul instanței de trimitere). ... 88. Potrivit art. 34 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, „Învățământul militar preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională este învățământ de stat, parte integrantă a sistemului național de învățământ“. ... 89. Art. 37 din aceeași lege prevede următoarele: (1) Personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se constituie din personalul didactic prevăzut în prezenta lege și din corpul instructorilor militari, de ordine și securitate publică. (2) Personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul militar de apărare, ordine publică și securitate națională are drepturile și îndatoririle care decurg din prezenta lege și din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de funcționar public cu statut special. ... 90. De asemenea, art. 235 din aceeași lege are următorul conținut: Pentru instituțiile de învățământ militar și învățământ de informații, ordine publică și securitate națională, se prevăd următoarele: a) aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar/de informații, ordine publică și securitate națională se face prin ordine, regulamente și instrucțiuni proprii; ... b) personalul didactic militar/de informații, ordine publică și securitate națională și civil se constituie din personalul prevăzut în prezenta lege și din corpul instructorilor militari/de informații, ordine publică și securitate națională; ... c) personalul didactic militar/de informații, ordine publică și securitate națională are drepturile și îndatoririle care decurg din prezenta lege și din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de funcționar public cu statut special; ... d) pentru funcțiile didactice aferente corpului instructorilor militari/de informații, ordine publică și securitate națională, condițiile care se cer pentru ocuparea acestora, precum și normele didactice, competențele și responsabilitățile se stabilesc prin instrucțiuni proprii; (...) ... ... 91. Prevederi cu conținut similar se regăsesc și în actuala reglementare privind învățământul preuniversitar, reprezentată de Legea nr. 198/2023, în vigoare din 3 septembrie 2023. ... 92. În conformitate cu art. 165 din capitolul II „Personalul și funcțiile din învățământul preuniversitar“, „(1) Funcțiile didactice de predare sunt: (...) m) în unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională: profesor, instructor militar, instructor de ordine și securitate publică (...)“. ... 93. Sunt relevante, totodată, art. 205 din Legea nr. 198/2023, ce prevede că „Personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se constituie din personalul didactic prevăzut în statutul personalului didactic din învățământul preuniversitar și din corpul instructorilor militari, de ordine și securitate publică“, precum și art. 206 alin. (1) din aceeași lege, potrivit căruia „Personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul militar de apărare, ordine publică și securitate națională are drepturile și îndatoririle care decurg din prezenta lege și din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de funcționar public cu statut special“. ... 94. Așadar, statutul juridic al instructorilor militari este cel de personal didactic într-o unitate de învățământ de stat, parte integrantă a sistemului național de învățământ. ... 95. În aplicarea art. 235 lit. a) din Legea nr. 1/2011, ministrul apărării naționale a emis Ordinul nr. M.122/2016 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind organizarea și funcționarea școlilor militare de maiștri militari și subofițeri, cu modificările și completările ulterioare, ce a fost abrogat abia prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.6/2025 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea școlilor militare de maiștri militari și subofițeri, supraviețuind, așadar, abrogării parțiale a Legii nr. 1/2011, fiind aplicabil și în contextul actualei reglementări privind învățământul preuniversitar. ... 96. Or, prin art. 16 alin. (2^1) din Instrucțiunile aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.122/2016, introdus în corpul actului administrativ cu caracter normativ prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.164/2021 pentru modificarea și completarea Instrucțiunilor privind organizarea și funcționarea școlilor militare de maiștri militari și subofițeri, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.122/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 23 august 2021, s-a prevăzut că „Atribuțiile de profesor diriginte, stipulate în Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.447/2020, cu modificările și completările ulterioare, sunt îndeplinite de președintele consiliului clasei, care este numit, anual, de către comandantul școlii, în baza hotărârii consiliului de conducere, din rândul instructorilor militari sau al cadrelor didactice civile care predau la clasa respectivă“. ... 97. Identificarea chiar de către autoritatea administrativă centrală de resort a „situației similare“, în sensul art. 13 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, a avut loc, astfel, încă din anul 2021, statutul de profesor diriginte recunoscut instructorilor militari fiind identic celui deținut de orice cadru didactic din învățământul preuniversitar, care îndeplinește și funcția de diriginte. ... 98. Prin urmare, condiția de fond a „situației similare“ din art. 13 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 poate fi considerată ca fiind întrunită din momentul la care actul administrativ produce efecte juridice, respectiv odată cu începerea anului școlar 2021-2022. ... 99. Majorarea salarială din art. 8 din capitolul I lit. B al anexei nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 este prevăzută generic, astfel cum rezultă din conținutul normei, în favoarea personalului didactic care îndeplinește funcția de diriginte, așadar și personalului militar ce deține acest statut și care îndeplinește aceeași funcție, însă, pentru acesta din urmă, doar din anul 2021. ... 100. Se cuvine a se constata, în aceste condiții, că dreptul personalului menționat în mod expres în art. 13 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 (printre care și instructorii militari) este stabilit prin lege, în mod clar și precis determinat. ... 101. Acest drept subiectiv face parte, așadar, din ordinea juridică existentă la momentul avizului favorabil al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, emis în baza art. 13 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, astfel încât trebuie să se considere că avizul, ce nu creează în sine o situație juridică nouă, ci doar confirmă realitatea juridică, acoperă și perioada anterioară emiterii sale, în care cadrele militare ce reprezintă personal didactic și au îndeplinit funcția de diriginte beneficiau de dreptul salarial în discuție. ... 102. O atare concluzie nu este infirmată de faptul că, ulterior obținerii avizului, ordonatorul principal de credite a emis norme metodologice prin care majorarea salarială prevăzută pentru funcția de diriginte în anexa nr. I se aplică în cadrul familiei ocupaționale din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 doar începând cu anul 2024. ... 103. Îndreptățirea personalului militar la acordarea acestui drept salarial și pentru o perioadă anterioară nu relevă o aplicare retroactivă a normelor metodologice și nici nelegalitatea acestora, care nu ar putea fi constatată în absența unei învestiri în acest sens a instanței de judecată (neavând relevanță, din acest motiv, nici dacă autoritatea s-a conformat avizului și, implicit, nici dacă avizul este consultativ sau conform). ... 104. Este subliniată în acest fel doar conduita omisivă a ordonatorului principal de credite, de acordare a dreptului salarial prevăzut de lege pentru întreaga perioadă pentru care personalul militar respectiv era îndreptățit, fiind întrunite condițiile legale de acordare a dreptului. ... 105. Or, această conduită nu poate împiedica acordarea dreptului și pentru perioada anterioară obținerii avizului. ... 106. În acest sens sunt aplicabile mutatis mutandis considerentele Deciziei nr. 7 din 12 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 11 iunie 2021, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit, în interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 120 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, că personalul silvic la care fac referire aceste dispoziții beneficiază de un spor de risc de 25% din salariul de bază, în absența elaborării normelor, regulamentelor, instrucțiunilor și ghidurilor de bune practici, conform prevederilor art. 115 alin. (1) din aceeași lege. În această decizie s-au reținut următoarele: 48. Aplicarea principiului supremației legii, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, presupune în situația de față că, dacă un drept sau spor a fost recunoscut unor categorii de persoane prin lege, act cu caracter normativ emis de Parlament sau de către Guvern, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, retragerea acestui drept sau spor trebuie să se facă, tot prin lege, astfel cum prevede expres art. 53 din Constituție (...). ... 59. (...) în situația în care prin lege s-a stabilit în sarcina administrației adoptarea unei anumite reglementări normative, atunci marja de apreciere este limitată, aceasta nemaiavând dreptul de a decide dacă și când să emită un act administrativ, ci doar modul de reglementare formală, cu respectarea principiului legalității, respectiv ca actul să nu adauge la lege sau să restricționeze, acolo unde legea nu o face (...). ... 62. Or, neîndeplinirea de către o autoritate publică a unei obligații legale de a emite acte administrative cu caracter normativ nu poate conduce la suprimarea drepturilor și sporurilor prevăzute de legea în aplicarea căreia trebuiau emise normele sau amânarea îndelungată a acordării lor, atâta vreme cât legea este în vigoare. ... ... 107. Jurisprudența ulterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a confirmat raționamentul juridic din această decizie în interesul legii, prin Decizia nr. 9 din 29 mai 2023 a Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 iulie 2023, stabilindu-se, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 pentru modificarea și completarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru modificarea unor acte normative, că aceste dispoziții sunt aplicabile în absența adoptării de către puterea executivă a normelor metodologice de aplicare prevăzute de art. V din această lege, pentru perioada 16 decembrie 2019-23 iulie 2020 (considerentele relevante ale acestei decizii fiind evocate la paragraful 40). ... 108. Drept urmare, atunci când dreptul subiectiv este prevăzut de lege, puterea discreționară a autorității administrative fiind exercitată prin identificarea situației juridice creatoare de drept, este lipsită de relevanță, pentru plata efectivă a dreptului salarial, neîndeplinirea de către autoritatea publică a obligației legale de a emite actul administrativ cu caracter normativ, de vreme ce absența normelor de aplicare a legii nu poate conduce la suprimarea dreptului. ... 109. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 raportat la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ... ...