Decizia ÎCCJ nr. 65/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Asupra admisibilității sesizării 40. Înalta Curte de Casație și Justiție a fost învestită cu o sesizare formulată în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. ... 41. Conform art. 1 din actul normativ menționat, domeniul lui de aplicare cuprinde procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal; de asemenea, ordonanța se aplică și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice. ... 42. Art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, după cum urmează: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 43. Având caracterul unor norme speciale, dispozițiile citate mai sus se aplică cu prioritate în raport cu normele de drept comun prin care este reglementată sesizarea prealabilă în vederea dezlegării unor chestiuni de drept, cuprinse în art. 519-521 din Codul de procedură civilă, urmând a se completa însă cu acestea, în mod corespunzător, așa cum prevede expres art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, potrivit căruia „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, (…) precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 44. După cum s-a menționat în preambulul ordonanței, la elaborarea acestui act normativ s-a ținut seama de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“. De asemenea, s-a apreciat că aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 45. Așadar, în contextul normativ expus, admisibilitatea sesizării prealabile întemeiate pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: (i) sesizarea să fie formulată într-o cauză aflată în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... (ii) obiectul procesului să se încadreze în categoriile prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... (iii) sesizarea să vizeze o chestiune de drept susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite, pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, și de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept invocată să nu fi făcut obiectul unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 46. Verificând condițiile de admisibilitate astfel prezentate, se apreciază că acestea sunt în totalitate îndeplinite. ... 47. Sesizarea a fost formulată în cadrul unei cauze aflate în curs de judecată, în stadiul procesual al recursului, pe rolul Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal. ... 48. În esență, procesul în care a fost pronunțată încheierea de sesizare are ca obiect actualizarea valorii normei de hrană la care au dreptul reclamanții, polițiști locali, în temeiul art. 35^1 din Legea nr. 155/2010, art. 18 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 și al prevederilor corespunzătoare din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994. Prin urmare, litigiul privește drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 49. Referitor la condiția existenței unei chestiuni de drept reale, veritabile, care poate face obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu se definește noțiunea „chestiune de drept“, însă lămurirea sensului acesteia se va face ținând seama de principiile prezentate de legiuitorul delegat în preambulul ordonanței și de necesitatea completării, conform art. 4 din ordonanță, a dispozițiilor speciale ale acesteia cu prevederile dreptului comun, cuprinse în Codul de procedură civilă, cu jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dată în interpretarea prevederilor de drept comun, jurisprudență care a dezvoltat noțiunea autonomă a „chestiunii de drept“ susceptibile de interpretare pe calea mecanismului hotărârii prealabile. ... 50. În cadrul prezentei sesizări se constată îndeplinirea condiției existenței unei chestiuni de drept veritabile, care antrenează necesitatea intervenției instanței supreme în scopul clarificării sferei de aplicare a dispozițiilor art. IV alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, pentru că polițiștii locali nu sunt menționați expres între categoriile de personal vizate de limitările instituite prin alin. (1) din același articol, iar în lipsa unei norme clare de trimitere există riscul ca practica judiciară, aflată în prezent într-un stadiu incipient, să devină neunitară, în încheierea de sesizare și în punctele de vedere transmise de instanțe fiind expuse, argumentat, două interpretări diferite ale textului normativ în discuție. ... 51. În contextul analizei cerinței ca de lămurirea chestiunii de drept sesizate să depindă soluționarea pe fond a cauzei se apreciază ca fiind oportune o serie de precizări privind conținutul chestiunii de drept ce formează obiectul învestirii instanței supreme, în raport cu scopul vizat prin declanșarea mecanismului sesizării prealabile. ... 52. Întrebarea adresată de instanța de trimitere are un grad ridicat de generalitate, solicitându-se instanței supreme să stabilească, cu titlu de principiu, dacă prevederile art. IV alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 au aplicabilitate generală sau se aplică doar persoanelor indicate la alin. (1) al art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022. ... 53. Din conținutul încheierii de sesizare rezultă însă că în litigiu sunt drepturi de natură salarială ale unei singure categorii de personal - polițiștii locali -, în faza procesuală a recursului invocându-se încălcarea dispozițiilor art. 35^1 din Legea nr. 155/2010 și aplicarea greșită a art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, întrucât personalul poliției locale nu se regăsește în enumerarea prevăzută de alin. (1) al acestui articol, iar valoarea normei de hrană a fost stabilită de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin Ordinul nr. 893/2023. ... 54. Totodată, este de menționat că, atunci când a expus motivele pentru care a susținut admisibilitatea sesizării, instanța de trimitere a precizat expres că „principala problemă care se ridică este aceea dacă prevederile art. IV alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 se aplică și în cazul polițiștilor locali în condițiile în care aceștia nu sunt menționați expres în enumerarea de la art. IV alin. (1) “, ceea ce conduce la concluzia că, în realitate, chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării de față este circumscrisă regimului juridic al normei de hrană cuvenite personalului poliției locale. ... 55. Prin urmare, în aceste coordonate, se apreciază ca fiind îndeplinită și condiția ca de lămurirea chestiunii de drept să depindă soluționarea pe fond a cauzei. ... 56. În fine, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acestei chestiuni de drept și aceasta nu formează obiectul vreunui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 57. Fiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se impune pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea o dezlegare de principiu asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... XI.2. Asupra fondului sesizării 58. Așa cum rezultă din expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2022, acest act normativ a avut în vedere necesitatea păstrării echilibrelor bugetare prin adoptarea de măsuri menite să limiteze creșterea cheltuielilor bugetare permanente pentru anul 2023, în scopul evitării generării unui nivel nesustenabil al deficitului bugetului general și creșterii datoriei publice, printre acestea înscriindu-se și unele măsuri referitoare la salarizarea personalului plătit din fonduri publice. ... 59. În acest context, prin art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 s-a prevăzut limitarea unor drepturi de natură salarială care nu fac parte din salariul lunar brut sau din solda lunară brută, după cum urmează: (1) În anul 2023, pentru personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, indemnizațiile, compensațiile, primele, ajutoarele, plățile compensatorii, despăgubirile, compensațiile lunare pentru chirie și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se mențin la nivelul lunii decembrie 2022. (2) În anul 2023, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2022. ... 60. Pentru rezolvarea de principiu a chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării se impun, în prealabil, o serie de precizări în ceea ce privește obiectul de reglementare al art. IV alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, cu referire la ipoteza alocației valorice pentru drepturile de hrană. ... 61. În temeiul art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, „Personalul din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază și Serviciul de Telecomunicații Speciale, precum și din Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale are dreptul, în timp de pace, la hrană gratuită, în condițiile prezentei ordonanțe“. ... 62. De regulă, acest drept se asigură în natură, în limita unor norme de hrană, dar, potrivit art. 2 alin. (4) din actul normativ menționat, hrănirea personalului se poate face și pe baza alocației valorice, cu aprobarea miniștrilor sau a conducătorilor instituțiilor publice prevăzute la art. 1. ... 63. Art. 5 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 prevede că „Valoarea financiară a normelor de hrană aprobate prin hotărâre a Guvernului se stabilește și se actualizează, în mod unitar, de către Ministerul Apărării Naționale împreună cu celelalte instituții publice prevăzute la art. 1, în funcție de indicii prețurilor de consum pentru actualizare la rata inflației a elementelor patrimoniale, capitolul «Mărfuri alimentare», publicați de Institutul Național de Statistică în Buletinul Statistic de Prețuri“. ... 64. În ceea ce privește personalul poliției locale, așa cum prevede expres art. 35^1 din Legea nr. 155/2010, norma de hrană se poate acorda, în limita bugetului aprobat, prin hotărâre a consiliului local, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/1994. ... 65. Aceeași trimitere la temeiul legal al drepturilor de hrană se regăsește și în legislația mai recentă, din conținutul art. 18 alin. (1) al Legii-cadru nr. 153/2017 rezultând că personalul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, precum și personalul poliției locale beneficiază, potrivit legii, de drepturi de hrană în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/1994. ... 66. Prin urmare, atât pentru personalul poliției locale, cât și în cazul personalului militar, polițiștilor și polițiștilor de penitenciare [categoriile enumerate în art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022], actul normativ primar ce reglementează drepturile de hrană este Ordonanța Guvernului nr. 26/1994. ... 67. În acest cadru normativ, împrejurarea că personalul poliției locale nu este prevăzut expres în dispozițiile art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 nu poate fi interpretată în sensul că polițiștilor locali nu le-ar fi aplicabile limitările instituite prin alin. (2) al aceluiași articol, abordarea strict literală și scoasă din context a dispozițiilor legale în discuție fiind de natură să afecteze coerența modului de aplicare a normelor privind stabilirea și actualizarea cuantumului alocației valorice pentru drepturile de hrană prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 26/1994. ... 68. Atât timp cât drepturile de hrană pentru personalul poliției locale sunt reglementate, în temeiul art. 35^1 din Legea nr. 155/2010, prin trimiterea la dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 26/1994, act normativ aplicabil personalului militar, polițiștilor și polițiștilor de penitenciare, rezultă că acordarea acestor drepturi nu se poate realiza decât cu respectarea acelorași limite aplicabile în cazul categoriilor profesionale la care se referă acest ultim act normativ. În consecință, plafonul prevăzut de art. IV alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, aplicabil personalului militar, polițiștilor și polițiștilor de penitenciare, este pe deplin incident și în privința personalului poliției locale, în virtutea normei de trimitere menționate. ... 69. În raport cu principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituția României, republicată, și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, emiterea Ordinului nr. 893/2023 nu are nici ea aptitudinea de a conduce la o concluzie contrară, pentru că acest ordin are o forță juridică inferioară ordonanței de urgență prin care a fost plafonat cuantumul alocației valorice pentru drepturile de hrană. ... ... ...