Decizia ÎCCJ nr. 194/2025 (HP)Punctul IX

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție 33. Temeiul sesizării îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde dispoziții speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 34. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol „prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. ... 35. Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 36. Din analiza dispozițiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, declanșarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 37. Examinând sesizarea instanței de trimitere, din perspectiva întrunirii condițiilor de admisibilitate enunțate supra, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că primele două condiții, impuse de prevederile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sunt îndeplinite. ... 38. Astfel, litigiul în cadrul căruia s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se circumscrie domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, deoarece privește îndreptățirea reclamantului de a beneficia, pentru calculul drepturilor la pensie, de actualizarea salariului aferent lunii ianuarie 2023, proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului. ... 39. De asemenea, se constată că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus de către Curtea de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.461/103/2023, litigiul aflându-se în stadiul procesual al recursului. ... 40. În egală măsură, chestiunea de drept deferită instanței supreme nu a făcut obiectul unei statuări anterioare punctuale a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin intermediul vreunuia dintre mecanismele de asigurare a unei jurisprudențe unitare. ... 41. Cu toate acestea, prin raportare la jurisprudența anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la necesitatea existenței unei chestiuni de drept reale, veritabile și dificile, care să impună lămurirea sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare, aptă să devină sursă a unor interpretări divergente, astfel încât să justifice declanșarea mecanismului de prevenire a dezvoltării unei practici judiciare neunitare la nivel național, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că această cerință de admisibilitate nu este întrunită. ... 42. Astfel, în ceea ce privește chestiunea de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, în absența definirii acestei sintagme în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 ori în conținutul art. 519 din Codul de procedură civilă, această cerință de admisibilitate este supusă unei evaluări în concret, din partea instanței supreme, raportat la elementele care legitimează, în aprecierea instanțelor de trimitere, declanșarea mecanismului pronunțării hotărârii prealabile, ținând seama și de scopul edictării actului normativ pe care se întemeiază sesizarea, precum și de necesitatea asigurării unei practici unitare, coerente și previzibile. ... 43. În acest sens, din jurisprudența anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dezvoltată în cadrul mecanismului de unificare a jurisprudenței reprezentat de procedura prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, rezultă că nu se verifică condiția dificultății chestiunii de drept: a) atunci când claritatea normei, respectiv aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident, încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate; b) când se solicită instanței supreme determinarea chiar a normei juridice aplicabile unui raport juridic, atribut ce intră și trebuie să rămână în sfera de competența a instanței de judecată; c) când chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în practica judiciară, din hotărârile cercetate rezultând că normele de drept în discuție au primit aceeași interpretare; d) când pe calea hotărârii prealabile se solicită completarea legii; e) când se solicită lămurirea unor aspecte ce se regăsesc tranșate în jurisprudența constantă și clară a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție; f) când există dezlegări anterioare date de instanța supremă prin hotărâri obligatorii în materia vizată de chestiunea de drept enunțată de instanța de trimitere, ce pot oferi repere concrete de interpretare, utile în soluționarea cauzelor, prin aplicarea în fiecare caz particular, în funcție de specificul speței. ... 44. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat deja anterior, în jurisprudența sa, că este necesar „să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (spre exemplu, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 90 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 1 martie 2018; nr. 20 din 20 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 6 august 2019; nr. 17 din 17 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 15 iunie 2020, etc.). ... 45. Întrebarea pe care instanța de trimitere o adresează instanței supreme vizează posibilitatea ca un drept subiectiv reglementat de lege - dreptul la actualizarea soldei de grad a reclamantului - din perspectiva momentului nașterii acestui drept, precum și a conținutului și întinderii sale să fie afectat/modificat de dispozițiile cuprinse într-o hotărâre a Guvernului adoptată ulterior în vederea organizării aplicării legii. ... 46. Din această perspectivă, Înalta Curte de Casație și Justiție reamintește că problema efectelor pe care le poate avea lipsa adoptării unei hotărâri a Guvernului asupra dreptului recunoscut de o lege (sau un alt act normativ cu forță juridică echivalentă) a făcut deja obiectul unor statuări ale instanței supreme, considerentele fiind pe deplin valorificabile de către instanțe în procesul cognitiv de interpretare și aplicare a altor norme juridice. ... 47. Astfel, prin Decizia nr. 7/2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, s-a stabilit că „în interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 120 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, personalul silvic la care fac referire aceste dispoziții beneficiază de un spor de risc de 25% din salariul de bază, în absența elaborării normelor, regulamentelor, instrucțiunilor și ghidurilor de bune practici, conform prevederilor art. 115 alin. (1) din aceeași lege. În considerentele acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat că: 48. Aplicarea principiului supremației legii, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, presupune în situația de față că, dacă un drept sau spor a fost recunoscut unor categorii de persoane prin lege, act cu caracter normativ emis de Parlament sau de către Guvern, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, retragerea acestui drept sau spor trebuie să se facă, tot prin lege, astfel cum prevede expres art. 53 din Constituție. (...) ... 58. În realizarea funcției normative, administrația are o putere discreționară largă, dacă legea nu o obligă la adoptarea într-un anumit termen a unei reglementări secundare, putând aprecia, în funcție de interesul general, de relațiile sociale concrete și de interesele colectivității, asupra oportunității de a adopta o anumită reglementare. ... 59. Dimpotrivă, în situația în care prin lege s-a stabilit în sarcina administrației adoptarea unei anumite reglementări normative, atunci marja de apreciere este limitată, aceasta nemaiavând dreptul de a decide dacă și când să emită un act administrativ, ci doar modul de reglementare formală, cu respectarea principiului legalității, respectiv ca actul să nu adauge la lege sau să restricționeze, acolo unde legea nu o face. ... ... 48. De asemenea, prin Decizia nr. 9 din 29 mai 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a statuat că „în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 pentru modificarea și completarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru modificarea unor acte normative, aceste dispoziții sunt aplicabile în absența adoptării de către puterea executivă a normelor metodologice de aplicare prevăzute de art. V din această lege, pentru perioada 16 decembrie 2019-23 iulie 2020“. ... 49. În considerentele acestei decizii, instanța supremă a statuat că: 43. Împrejurarea că normele metodologice nu au fost elaborate în termenul stabilit de lege (90 de zile de la de la data intrării în vigoare a Legii nr. 236/2019), precum și faptul că elaborarea acestora nu apare ca o condiție a acordării drepturilor beneficiarilor contractelor de concesiune și/sau de prestări servicii stipulate în art. IV din Legea nr. 236/2019 conduc la concluzia că, de la data intrării în vigoare a legii și până la data abrogării art. IV prin O.U.G. nr. 117/2020, sunt întemeiate pretențiile tuturor beneficiarilor contractelor de concesiune și/sau de prestări servicii aflate în derulare cu privire la plata sumei de 10.000 lei lunar. ... 44. Normele metodologice sunt acte administrative care au rolul de a clarifica și detalia dispozițiile actelor normative pentru care au fost emise și nu pot adăuga la lege, nu pot contrazice legea și nu pot anihila un drept recunoscut, astfel încât dreptul beneficiarilor la acordarea sumei de 10.000 lei lunar este un drept recunoscut și viabil. ... 45. Respectând ierarhia actelor normative prevăzută de Constituția României, republicată, și de art. 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 24/2000), lipsa normelor metodologice prevăzute de art. V din Legea nr. 236/2019 nu poate adăuga, restrânge sau modifica dispoziția legală a cărei executare erau menite să o asigure. ... ... 50. Considerentele acestor decizii pronunțate de instanța supremă în interesul legii își păstrează concludența și în cadrul prezentei sesizări, în sensul că un drept recunoscut de lege sau un alt act normativ cu forță juridică echivalentă nu poate fi anihilat, restrâns ori modificat prin intermediul unui act normativ cu forță juridică inferioară, cum este hotărârea Guvernului. ... 51. Cu referire la raportul juridic dedus judecății, Înalta Curte de Casație și Justiție observă că dreptul la actualizarea soldei de grad este consacrat de art. 7 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, conform căruia „cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional deținut se actualizează proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, prin hotărâre a Guvernului“. ... 52. Prin art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 din 9 decembrie 2022, s-a stabilit că, „începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră“. ... 53. În acest context legislativ, prin art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 din 9 decembrie 2022, s-a stabilit că: (5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (6) Începând cu data de 1 ianuarie 2023, pentru personalul militar, polițiști și polițiști de penitenciare actualizarea cuantumului soldei de grad/salariului gradului profesional deținut se exceptează de la prevederile alin. (5) . ... 54. Din coroborarea acestor dispoziții legale rezultă că, începând cu 1 ianuarie 2023, pentru personalul militar, polițiști și polițiști de penitenciare, actualizarea cuantumului soldei de grad/salariului profesional deținut se realizează în acord cu prevederile legale - art. 7 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 - adică proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, astfel cum a fost majorat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022. ... 55. Dreptul la solda de grad actualizată derivă așadar din corelarea art. I alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 (care prevede excepția de la interdicția actualizării) cu art. 7 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 (ce consacră actualizarea proporțională a soldei, odată cu creșterea salariului minim brut), precum și cu Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 (care a stabilit majorarea salariului minim începând cu 1 ianuarie 2023), toate aceste acte normative fiind în vigoare la data de 1 ianuarie 2023. ... 56. Hotărârea Guvernului nr. 28/2023 pentru actualizarea cuantumului soldei de grad/salariului gradului profesional deținut de personalul militar, respectiv de polițiștii și polițiștii de penitenciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 13 ianuarie 2023, a fost adoptată în vederea aplicării și organizării executării art. 7 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Acest act normativ subsecvent nu reprezintă însă izvorul normativ al dreptului la actualizarea salariului/soldei de grad, nu stabilește data de la care se acordă salariile/soldele actualizate, ci prevede exclusiv cuantumul noilor solde/salarii, ca urmare a efectuării operațiunii matematice de actualizare a soldelor/salariilor de grad, proporțional cu majorarea salariului minim brut pe țară de la 1 ianuarie 2023, în vederea facilitării punerii în aplicare a legii de către ordonatorii de credite, a noilor solde/salarii, în limitele, conținutul și de la data la care legea conferă acest drept. ... 57. În plus, instanța supremă constată că instanța de trimitere (în mod similar și prima instanță sesizată cu litigiul în care s-au formulat întrebările) nu a avut vreo dificultate în a interpreta și aplica aceste prevederi legale, subliniind în cuprinsul încheierii de sesizare a instanței supreme că „în categoria persoanelor care beneficiază de actualizare intră toate persoanele al căror drept de pensie a fost deschis începând cu data de 1 ianuarie 2023, neexistând vreo justificare pentru limitarea acestei sfere doar la persoanele al căror drept la pensie a fost deschis după data de 13 ianuarie 2023, data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 28/2023, cât timp prevederile legale impun ca dată de referință data de 1 ianuarie 2023“. ... 58. În raport cu aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că pretinsa chestiune de drept inserată în întrebarea instanței de trimitere nu prezintă niciun grad de dificultate în procesul cognitiv de interpretare și aplicare, astfel încât să se justifice declanșarea mecanismului de prevenire a apariției unei jurisprudențe neunitare la nivel național, respectiv a procedurii întrebării prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, lipsa oricărei dificultăți a chestiunii supuse analizei pe calea întrebării adresate instanței supreme conturând inadmisibilitatea acesteia. ... ...