Decizia ÎCCJ nr. 218/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 57. Temeiul sesizărilor îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun, reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 58. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“, iar, potrivit alin. (3) al aceluiași articol „Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. ... 59. Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 60. Din analiza dispozițiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, declanșarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 61. Prima condiție este îndeplinită, deoarece cauzele în care au fost formulate sesizările conexate se află în curs de judecată, în primă instanță, pe rolul Tribunalului Botoșani - Secția de contencios administrativ și fiscal. ... 62. Este îndeplinită și a doua condiție, întrucât obiectul dedus judecății în cele două procese privește stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, respectiv ale personalului din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani. ... 63. Nu este îndeplinită însă a treia condiție de admisibilitate, ce vizează existența unei chestiuni de drept care ar putea face obiect al sesizării, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare. ... 64. În cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu se definește noțiunea „chestiune de drept“, însă lămurirea acesteia se va face ținând seama de principiile prezentate de legiuitorul delegat în preambulul ordonanței de urgență și de necesitatea completării, conform art. 4 din actul normativ menționat, a dispozițiilor speciale ale acesteia cu prevederile dreptului comun, cuprinse în Codul de procedură civilă, și cu jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a dezvoltat noțiunea autonomă a „chestiunii de drept“, susceptibilă de interpretare pe calea mecanismului hotărârii prealabile. ... 65. În preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, alături de alte principii prezentate, legiuitorul delegat a înțeles să tină seama de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea normelor legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 66. Astfel fiind, reiese, neîndoielnic, ideea că procedura specială prevăzută de ordonanța de urgență prezintă caracteristicile esențiale ale procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, așa cum aceasta este reglementată de dispozițiile de drept comun din art. 519-521 din Codul de procedură civilă, la care se adaugă diferențele specifice, menționate expres în conținutul dispozițiilor ordonanței de urgență. ... 67. Mai mult, spre deosebire de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, care folosesc noțiunea de „chestiune de drept“, în preambulul ordonanței de urgență, legiuitorul delegat folosește sintagma „chestiuni dificile de drept“, subliniind, astfel, că doar chestiunile cu un anumit grad de dificultate în drept (și nu orice chestiuni de drept) sunt cele care pot forma obiectul procedurii speciale reglementate de ordonanța de urgență, în acord cu jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dezvoltată începând cu anul 2013, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, care a instituit acest mecanism de unificare a priori a jurisprudenței instanțelor naționale. ... 68. Rațiunea instituirii condițiilor formale, anterior arătate, ale sesizării constă în asigurarea îndeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudenței și asigurarea predictibilității acesteia, fără ca folosirea sa să genereze suspendarea nejustificată a judecării unei cauze, printr-o interpretare arbitrară a necesității declanșării procedurii de către instanța de judecată, cu consecința prelungirii, fără temei, a duratei procesului civil și, din această perspectivă, a afectării dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 69. În consecință, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu instituie, în sarcina instanțelor specializate în materia prevăzută de art. 1 din actul normativ, obligația de a declanșa mecanismul pronunțării unei hotărâri prealabile în orice situație în care este identificată o chestiune de drept ce nu a primit o rezolvare de principiu din partea instanței supreme, ci numai în acele cazuri în care chestiunea de drept în discuție reflectă acele trăsături (cu excepția noutății), pe care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept le-a subliniat, în mod constant, în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519-521 din Codul de procedură civilă, cu care ordonanța de urgență se completează. ... 70. Referitor la cerința existenței unei chestiuni de drept reale, dificile, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au reținut următoarele: a) chestiunea de drept care necesită, cu pregnanță, a fi lămurită prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății; ... b) chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie o chestiune care ridică serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, iar nu realizarea unor operațiuni de interpretare și aplicare a unui text de lege în raport cu circumstanțele particulare ce caracterizează fiecare litigiu ori existența unor simple obstacole, care ar putea fi înlăturate printr-o reflexie mai aprofundată a judecătorului cauzei; ... c) pentru a ne afla în prezența unei veritabile chestiuni de drept, caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare trebuie să fie reflectate în încheierea de sesizare, care trebuie să fie motivată, aptă să releve reflecția asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, și de o manieră în care sa se întrevadă, explicit, pragul de dificultate a întrebării și în ce măsură aceasta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu, întrucât simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile. ... ... 71. Cu privire la sesizările conexate, chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată nu îndeplinește cerința de a fi o veritabilă chestiune de drept, născută dintr-un text incomplet sau neclar, susceptibil de interpretări contradictorii, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile. ... 72. Prin sesizările formulate, instanțele de trimitere nu se raportează la niciun text de lege lacunar, incomplet sau susceptibil de interpretări diferite, ci formulează întrebări prin care lasă să se întrevadă chestiunile invocate prin acțiune de către reclamanți, cu referire la nesocotirea unor dispoziții legale de către unitatea angajatoare. ... 73. Prin intermediul primei întrebări, completul de judecată al instanței de trimitere din Dosarul nr. 1.293/40/2023* solicită instanței supreme să stabilească dacă pentru perioada corespunzătoare orelor efectuate peste programul normal de lucru este sau nu exclusă acordarea altor drepturi salariale sub formă de majorări/sporuri/compensații, iar, prin intermediul întrebărilor cu nr. 1 și 2 din cauza conexată, instanța solicită a se lămuri dacă instituția publică angajatoare poate fi obligată la plata orelor suplimentare în situația în care nu a fost acordat timpul liber corespunzător în termenul prevăzut de lege și, respectiv, dacă sporurile de risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% ce se acordă agenților și ofițerilor de poliție judiciară, respectiv sporul pentru condiții grele de muncă de până la 15% acordat polițiștilor în conformitate cu prevederile art. 12 din capitolul II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt incluse în calculul salariului de funcție. ... 74. Art. 21 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 are următorul conținut: (2) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1) , munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru va fi plătită în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate. (3) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1) , munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, va fi plătită în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.“ ... 75. Acest text de lege este clar, nefiind susceptibil de interpretări diferite sau contradictorii, aspect ce reiese din încheierile de sesizare, în cuprinsul cărora instanțele de trimitere au interpretat dispozițiile legale în discuție, fără nicio dificultate, reținând că instituția publică angajatoare poate fi obligată la plata orelor suplimentare în situația în care nu a fost acordat timpul liber corespunzător în termenul prevăzut de lege pentru munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru, precum și pentru activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător. Totodată, s-a apreciat că sporurile de risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% ce se acordă agenților și ofițerilor de poliție judiciară în conformitate cu prevederile art. 5 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv sporul pentru condiții grele de muncă de până la 15% acordat polițiștilor în conformitate cu prevederile art. 12 din capitolul II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 ar trebui incluse în calculul salariului de funcție la care se aplică majorarea de 75%. ... 76. În această privință este de menționat Decizia nr. 98 din 25 noiembrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care au fost respinse, ca inadmisibile, sesizările formulate de Tribunalul Constanța - Secția I civilă și Tribunalul Dâmbovița - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. ... 77. Cu privire la calcularea drepturilor salariale ale funcționarilor publici cu statut special - polițiști, cu aplicarea sporurilor prevăzute de art. 21 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, prin decizia indicată s-a reținut că „chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată nu îndeplinește cerința de a fi o veritabilă chestiune de drept. Textele de lege a căror interpretare se solicită sunt clare, nefiind susceptibile de interpretări contradictorii, fiind necesară realizarea unui simplu raționament judiciar, prin analiza sistematică a textelor legale apreciate ca fiind relevante în cauză“ (paragraful 89), precum și împrejurarea potrivit căreia „instanța de trimitere nu urmărește identificarea conținutului conceptual al normelor, ci stabilirea modului de aplicare a acestora la situația de fapt din speță, operațiune ce excedează atribuțiilor completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile“ (paragraful 92). ... 78. Ultima întrebare din cele două sesizări conexate face trimitere la dispozițiile art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, dar interpretarea acestei norme legale nu comportă o reală și serioasă dificultate, de natură a fi supusă dezlegării în prezenta cauză, fiind necesară realizarea unui simplu raționament judiciar, prin analiza sistematică și teleologică a textelor legale apreciate ca fiind relevante în dosar, a căror interpretare formează obiectul sesizării. ... 79. De asemenea, cu referire la prevederile art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 35 din 6 iunie 2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a respins, ca inadmisibilă, sesizarea pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal; art. 2 alin. (1) lit. a) , art. 17 alin. (2) , art. 61 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare; art. 37 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare, categoria profesională a polițiștilor, în perioada în care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, beneficiază de salariu sau indemnizație aferentă certificatelor medicale, iar acest drept este sau nu exceptat de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate? ... 80. Ca în cazul celorlalte întrebări ce formează obiectul sesizărilor de față, în decizia respectivă s-a reținut că chestiunea de drept supusă dezlegării nu prezintă un grad ridicat de dificultate, neconstituind o veritabilă problemă de drept (paragraful 126). ... 81. Totodată, același complet a menționat că nu subzistă justificarea declanșării mecanismului hotărârii prealabile în cauză, rolul acestuia fiind de a preîntâmpina apariția unei practici judiciare neunitare, iar nu de a tranșa, în mod concret, asupra aspectelor litigioase aflate pe rolul instanței de judecată (paragraful 127). ... 82. În concluzie, verificarea premiselor sesizărilor conexate relevă faptul că acestea nu pun în discuție o dificultate de interpretare punctuală a normelor de drept indicate în actele de sesizare, de natură să necesite intervenția instanței supreme, ci urmăresc mai degrabă o validare a opiniei exprimate de instanțele învestite cu soluționarea litigiilor. ... 83. Or, instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestui mecanism de asigurare a practicii judiciare unitare, cu soluționarea cauzelor deduse judecății, atribut ce intră și trebuie să rămână în sfera de competență exclusivă a instanțelor de judecată. ... 84. Față de cele expuse, se constată că întrebările adresate de către Tribunalul Botoșani nu supun dezbaterii o chestiune de drept veritabilă, concluzie dedusă din conținutul normativ clar al dispozițiilor vizate, astfel încât sesizările conexate vor fi respinse ca inadmisibile. ... ...