Decizia ÎCCJ nr. 215/2025 (HP)Punctul XI

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 16.06.2025 · dosar 297/1/2025
Punctul XI
XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Asupra admisibilității sesizărilor 49. Temeiul sesizărilor este reprezentat de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 50. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salariată ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“, iar în conformitate cu alin. (3) al aceluiași articol, „prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. ... 51. Astfel, conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 52. Din analiza dispozițiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, declanșarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare a art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 53. Verificând îndeplinirea cumulativă a acestor condiții de admisibilitate, se constată că procesele în care au fost formulate sesizările au ca obiect solicitarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul unei curți de apel (grefieri) de emitere a unui ordin de recalculare a drepturilor salariale prin valorificarea valorii de referință sectorială (VRS) de 605,225 lei, neplafonată, majorată cu un procent de 25%, și de acordare a sporurilor în procent maxim de 45%, începând cu data de 1.08.2016 (297/1/2025), respectiv solicitarea unor judecători de emitere a unui ordin de acordare a procentului maxim al sporurilor salariale în valoare de 45%, respectiv, în subsidiar, a procentului parțial de 37%, începând cu data de 1.08.2016 (746/1/2025). ... 54. Astfel, pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 55. Cauzele în care au fost formulate sesizările se află în curs de soluționare pe rolul unor completuri de judecată din cadrul Curții de Apel București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, care judecă în primă instanță. ... 56. Ca atare, primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite. ... 57. Cu privire la condiția de admisibilitate a existenței unei probleme de drept veritabile s-a arătat în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și că, pentru a fi considerată reală, chestiunea de drept trebuie să privească posibilitatea unei interpretări diferite sau contradictorii a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete ori, după caz, incerte, sau incidența unor principii generale, al căror conținut sau sferă de aplicare sunt discutabile (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016). ... 58. Prin prisma acestor repere de principiu, se consideră relevant pentru verificarea acestei cerințe de admisibilitate că atât jurisprudența colectată, cât și opiniile teoretice exprimate de judecătorii instanțelor consultate dovedesc existența unor puncte de vedere argumentate ce susțin cele două variante de rezolvare a conflictului de norme; în plus, apare ca iminentă conturarea unei jurisprudențe neunitare asupra chestiunii de drept sesizate, astfel încât, având în vedere și argumentele necesar a fi cântărite în cadrul operațiunii de interpretare la care se raportează instanța de trimitere, este îndeplinită și cerința ca problema de drept să denote dificultatea ce face necesară intervenția Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept văzute prin prisma scopului emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 59. Astfel, chiar dacă aparent, interpretarea prevederilor legale ce fac obiectul sesizărilor și corelarea acestora ar impune doar realizarea unor raționamente de bază deduse din regulile de interpretare juridică, dificultatea reală a chestiunii de drept rezidă în numărul crescut al cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecată în care a fost invocată corelația dintre principiul nediscriminării și instituția prescripției extinctive (mai precis, consecințele admiterii/respingerii excepției prescripției din perspectiva principiului nediscriminării prin crearea de inegalități între persoanele aflate în situații similare). ... 60. În plus, din relațiile comunicate de instanțe (paragrafele 35-39 din prezenta decizie) reiese caracterul incipient al unei practici judiciare neunitare, față de amploarea cazuisticii apărând ca fiind necesară dezlegarea pe fond a acestei chestiuni de drept. ... 61. În fine, în ceea ce privește ultima condiție, ce vizează nestatuarea de către instanța supremă asupra chestiunii de drept supuse dezlegării, în practica Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a reținut că, ori de câte ori chestiunea de drept invocată a fost dezlegată anterior printr-o hotărâre obligatorie a instanței supreme, sesizarea care vizează aceeași chestiune nu mai poate fi soluționată pe fond. ... 62. O astfel de statuare anterioară se poate face nu numai prin intermediul dispozitivului unei decizii de admitere a sesizării pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau pentru examinarea unui recurs în interesul legii, ci și prin intermediul considerentelor unei asemenea decizii, aspect reținut ca atare în cuprinsul paragrafului 106 din conținutul Deciziei nr. 82 din 18 noiembrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 28 ianuarie 2025: 106. Faptul că statuările relevante se regăsesc în cuprinsul mai multor decizii pronunțate de completurile pentru soluționarea recursului în interesul legii, respectiv de completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu este de natură a schimba concluzia anterior reținută, întrucât nici Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și nici art. 519 din Codul de procedură civilă nu impun ca statuarea Înaltei Curți să se regăsească în cuprinsul unui singur act jurisdicțional. Este în căderea instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor obligația de a verifica jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului concret. Doar în măsura în care nu există dezlegări cu privire la chestiunile de drept incidente în soluționarea cauzelor, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, devine admisibilă. ... ... 63. Or, nu există nici măcar incidental o decizie dată de instanța supremă în cadrul mecanismului de unificare care să fi atins chestiunea raportului dintre principiul nediscriminării și regimul juridic aplicabil instituției prescripției extinctive. ... 64. Ca urmare, sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate a sesizărilor conexate din cauza de față. ... ... XI.2. Asupra fondului sesizărilor 65. Instanța de trimitere solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea dacă, în cauzele având ca obiect recalcularea drepturilor salariale prin valorificarea VRS de 605,225 lei, neplafonată, majorată cu 25% de la 1.08.2016, respectiv a sporurilor salariale de 45%, față de existența unor drepturi salariale deja recunoscute pentru o parte din persoanele încadrate în aceeași familie ocupațională, modalitatea de soluționare a excepției prescripției dreptului material la acțiune poate conduce la încălcarea principiului nediscriminării salariale. ... 66. Rezolvarea sesizării de față nu poate fi realizată fără a tranșa în prealabil chestiunea incidentală a fundamentului juridic al solicitării cu care instanța este învestită, respectiv egalizarea drepturilor salariale ale reclamanților cu cele de care beneficiază o parte din persoanele încadrate în aceeași familie ocupațională, fie în temeiul unor hotărâri judecătorești, fie ca urmare a unor ordine administrative date de ordonatorul de credite. ... 67. Or, așa cum s-a reținut în cadrul paragrafelor 93 și 94 din Decizia nr. 40 din 16 septembrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1017 din 11 octombrie 2024, principiul egalității împreună cu principiul nediscriminării nu poate opera împotriva principiului legalității: 93. Astfel, principiul egalității, în componenta ce obligă la recunoașterea unor salarii egale pentru toate persoanele care sunt încadrate pe aceeași funcție și desfășoară aceeași muncă, în aceleași condiții de vechime și calificare, pleacă tot de la premisa că salariile maxime aflate în plată ce îndeplinesc aceste condiții [potrivit art. 39 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017] sunt stabilite cu respectarea legii, indiferent că sunt sau nu sunt recunoscute prin hotărâri judecătorești. ... 94. Cu atât mai mult în ipoteza recunoașterii judiciare a drepturilor, hotărârea judecătorească definitivă este prezumată a reflecta adevărul legal cu privire la raportul juridic dezlegat, astfel încât egalizarea salariului raportat la salariul stabilit ca urmare a pronunțării hotărârii judecătorești are la bază inclusiv principiul legalității. ... ... 68. Ca urmare, procedând astfel, se ajunge la rezultatul corect al operațiunii de calificare care este acela că acțiunea se soluționează prin prisma tuturor regulilor fundamentale edictate de art. 6 lit. a) , b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 69. Drept consecință a acestei lămuriri, se impune reformularea celor două întrebări adresate de instanța de trimitere, care urmăresc aceeași chestiune de drept, referitoare la modalitatea de corelare a principiului nediscriminării cu instituția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune, independent de conținutul dreptului salarial dedus judecății pe fondul cauzei, prevederile legale referitoare la fondul drepturilor deduse judecății neavând relevanță din această perspectivă. ... 70. Astfel, reformulând întrebările adresate, prezentul raport are de rezolvat chestiunea de drept referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 6 lit. a) , b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice raportat la art. 2.517 din Codul civil și art. 171 din Codul muncii referitoare la termenul legal general de prescripție în ceea ce privește stabilirea dreptului la plata drepturilor salariale pentru o parte a aceleiași familii ocupaționale, cu constatarea împlinirii termenului general de prescripție pentru o altă parte a aceleiași familii ocupaționale. ... 71. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. ... 72. Conform art. 5 alin. (1) din Codul muncii, aplicabil și în materia salarizării funcției publice, „în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii“. ... 73. Conform alin. (3) și (4) ale aceluiași articol: (3) Constituie discriminare directă orice act sau faptă de deosebire, excludere, restricție sau preferință, întemeiat(ă) pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2) , care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii. (4) Constituie discriminare indirectă orice prevedere, acțiune, criteriu sau practică aparent neutră care are ca efect dezavantajarea unei persoane față de o altă persoană în baza unuia dintre criteriile prevăzute la alin. (2) , în afară de cazul în care acea prevedere, acțiune, criteriu sau practică se justifică în mod obiectiv, printr-un scop legitim, și dacă mijloacele de atingere a acelui scop sunt proporționale, adecvate și necesare. ... 74. Principiul nediscriminării presupune aplicarea aceluiași tratament juridic persoanelor aflate în aceeași situație juridică. ... 75. Pe de altă parte, conform dispozițiilor art. 2.500 alin. (1) din Codul civil, prescripția extinctivă poate fi definită ca fiind acea sancțiune care constă în stingerea, în condițiile stabilite de lege, a dreptului material la acțiune neexercitat în termen. Aceasta face ca titularul unui drept subiectiv civil sau creditorul care a rămas inactiv un anumit răstimp să își piardă ocrotirea dreptului respectiv pe calea acțiunii în justiție și, odată cu aceasta, posibilitatea de a obține executarea silită a obligației corelative lui. ... 76. Or, faptul că pentru o parte a familiei ocupaționale nu a fost împlinit termenul de prescripție extinctivă nu conduce la încălcarea acestui principiu, deoarece această parte nu se află în aceeași situație juridică și nu poate pretinde aplicarea acelorași norme de drept cu acea parte a familiei ocupaționale pentru care s-a constatat împlinit termenul general de prescripție. ... 77. Ca urmare, principiul nediscriminării nu este de natură a înlătura de la aplicare dispozițiile legale care reglementează prescripția extinctivă. ... 78. În doctrină și în jurisprudență s-a arătat că există o faptă de discriminare atunci când o persoană este tratată în mod nefavorabil, prin comparație cu modul în care au fost sau ar fi tratate alte persoane, aflate într-o situație similară, motivul acestui tratament constituindu-l o caracteristică concretă a persoanelor, caracteristică ce se încadrează în categoria „criteriului protejat“. ... 79. Nu se poate reține întrunirea elementului de analogie sau comparabilitate cu ceilalți magistrați/celelalte persoane care au calitatea de personal auxiliar de specialitate, care se află în situații juridice diferite. Egalitatea în drepturi nu înseamnă uniformitate, legiuitorul este îndreptățit, în considerarea unor situații deosebite, să adopte prin legi speciale reglementări diferite pentru anumite categorii socioprofesionale, iar tratamentul juridic diferit, instituit pentru anumite categorii socioprofesionale, nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări, în sensul interzis de art. 16 alin. (1) din Constituție, ci se justifică, obiectiv și rezonabil, prin situația diferită în care se află acele categorii de cetățeni. ... 80. Dincolo de acest aspect, discriminarea nu poate opera contra legem, ci aceste diferențe de tratament trebuie să aibă o cauză legitimă, să aibă un temei legal; or, acest temei legal este reprezentat în situația dată tocmai de regulile de invocare a prescripției dreptului material la acțiune. ... 81. De altfel, prin Decizia Curții Constituționale nr. 818 din 3 iulie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, s-a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. ... 82. În opinia instanțelor care au comunicat punctul de vedere în sensul respingerii excepției prescripției, s-au făcut referiri cu privire la modalitatea concretă de aplicare a instituției prescripției (în sensul că ar fi operat fie o renunțare implicită, fie o recunoaștere a dreptului prin ordinele emise în favoarea altor persoane din aceeași familie ocupațională), referiri ce nu pot face obiectul dezlegării de față, deoarece privesc aplicarea concretă a legii la situația dedusă judecății completului ce a formulat sesizările. ... 83. Cu toate acestea, aceste instanțe s-au referit și la necesitatea realizării unui mod de salarizare unitar la nivelul familiei ocupaționale „justiție“, având în vedere principiile de drept din materia salarizării, practica instanțelor de judecată și deciziile administrative ale celorlalți ordonatori de credite de la nivelul acestei familii ocupaționale. ... 84. Se arată în cadrul acestei opinii că, în raport cu existența unor hotărâri judecătorești definitive și a deciziilor altor ordonatori de credite de la nivelul familiei ocupaționale în favoarea altor persoane din aceeași familie ocupațională, precum și cu scopul emitentului actului administrativ de realizare a unui mod unitar de salarizare la nivelul familiei ocupaționale, excepția prescripției a fost respinsă. Astfel, se sugerează că, pentru a asigura unitatea modalității de salarizare, în analiza excepției prescripției, instanța a avut în vedere necesitatea respectării principiului nediscriminării. ... 85. Or, invocarea principiului nediscriminării drept cauză a cererii de chemare în judecată, în scopul stabilirii și plății cu caracter retroactiv a drepturilor salariale neacordate, nu poate conduce la înlăturarea efectelor împlinirii termenului general al prescripției extinctive. Fundamentul dreptului reprezintă o chestiune de fond și nu poate fi cercetat decât în măsura în care însuși dreptul la acțiune a fost exercitat în limita temporală prevăzută de lege. ... 86. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Totodată, instanța de contencios constituțional a arătat că instituția prescripției, în general, și termenele în raport cu care își produce efectele aceasta au ca finalitate facilitarea dreptului de acces liber la justiție, prin asigurarea unui climat de ordine indispensabil exercitării în condiții optime a acestui drept constituțional, prevenindu-se eventualele abuzuri și limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile (Decizia nr. 156/2023 a Curții Constituționale referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2.512 și 2.513 din Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 14 iulie 2023). ... 87. Totodată, în jurisprudența sa întemeiată pe art. 6 paragraful 1 din Convenție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că termenele legale de prescripție constituie una dintre limitele legitime ale dreptului de a avea acces la justiție și servesc mai multor scopuri importante: asigurarea securității juridice, protejarea potențialilor pârâți împotriva pretențiilor învechite care ar putea fi dificil de contracarat și prevenirea oricărei nedreptăți care ar putea apărea dacă instanțele ar fi obligate să se pronunțe asupra unor evenimente care au avut loc într-un trecut îndepărtat pe baza unor probe care ar fi putut deveni nesigure și incomplete din cauza trecerii timpului (a se vedea, de exemplu, Stubbings și alții c. Regatul Unit, 22 octombrie 1996, §§ 51-52; Stagno v. Belgia, nr. 1.062/07, § 26, 7 iulie 2009; Howald Moor și alții v. Elveția, nr. 52.067/10 și 41.072/11, §§ 71-72, 11 martie 2014, Sanofi Pasteur c. Franța, Cererea nr. 25.137/16, Hotărârea din 13 februarie 2020). ... 88. Aceeași relație între invocarea unor principii generale de recunoaștere a anumitor majorări cu aplicabilitate generală la nivelul aceleiași categorii profesionale din cadrul aceleiași familii ocupaționale, recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, și principiile nediscriminării și egalității a fost analizată în cuprinsul Deciziei nr. 80/2023, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, „principiile nediscriminării și egalității pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, sub rezerva ca ele să aibă aplicabilitate generală la nivelul aceleiași categorii profesionale din cadrul aceleiași familii ocupaționale“. ... 89. Mai departe, raționamentul expus în Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are în vedere și cele dezlegate anterior prin Decizia nr. 2 din 19 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 26 martie 2015, a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept: 85. Se cuvine subliniat că, prin Decizia nr. 2 din 19 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 26 martie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat, în aplicarea art. 2, raportat la art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) și alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, că punerea în executare a hotărârilor judecătorești prin care s-au acordat unor angajați anumite drepturi salariale nu reprezintă un tratament discriminatoriu al celorlalți angajați. ... 86. În considerentele deciziei evocate s-a reținut că «(...) nimeni nu poate invoca principiul nediscriminării pentru a obține un anumit tratament, cu încălcarea legii. Dimpotrivă, în fiecare litigiu, reclamantul va trebui să probeze legalitatea și temeinicia cererii sale, ce nu se poate baza pe invocarea discriminării sau a egalității de tratament în raport cu soluția pronunțată de o altă instanță, ci pe argumente de interpretare și aplicare corectă a legii, chiar și în situația în care invocă o astfel de hotărâre. Pe cale de consecință, interpretarea și aplicarea corectă a legii reprezintă un scop legitim, în raport cu care nu se poate reține existența unui tratament discriminatoriu în cazul în care tratamentul mai favorabil al unor angajați este rezultatul punerii în executare a unor hotărâri judecătorești prin care s-au acordat acestora anumite drepturi salariale ... ... 90. Acest ultim paragraf subliniază din nou, cu și mai multă claritate, faptul că principiul legalității trebuie să fie avut în vedere în egală măsură cu principiile egalității și nediscriminării la momentul solicitării egalizării salariilor cu cele stabilite prin hotărâri judecătorești, astfel încât fiecare dintre ele condiționează admiterea cererii. ... 91. Or, instituția prescripției extinctive reprezintă o parte a principiului legalității, regimul juridic al acesteia neputând fi înlăturat prin aplicarea principiului nediscriminării. ... 92. Pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 521 din Codul de procedură civilă și ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, ... ... ...
Sursa oficială ↗