Decizia ÎCCJ nr. 19/2026 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizării 37. Temeiul sesizării este reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă și de contencios administrativ, ce vizează raporturile de serviciu ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun cuprinsă în dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 38. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că: „(...) prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.“ ... 39. Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 40. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul a instituit următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, de lămurirea căreia depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 41. Verificând îndeplinirea acestor condiții, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect anularea Adeverinței nr. aaa/6.02.2024 emise de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru actualizarea pensiei de serviciu a magistratului reclamant și obligarea pârâților să refacă și să îi elibereze o nouă adeverință în vederea actualizării pensiei de serviciu, ținând cont și de veniturile aferente funcției de conducere de președinte de secție a tribunalului (care au fost avute în vedere la emiterea deciziei de pensionare, precum și a tuturor deciziilor de actualizare ulterioare), astfel cum au fost stabilite prin actele administrative de stabilire a drepturilor salariale ale judecătorilor în activitate, ce stau la baza actualizării pensiei începând cu 30.12.2021. ... 42. Astfel, obiectul dedus judecății se încadrează în obiectul specific indicat la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba despre o cerere de chemare în judecată care privește stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie ale personalului prevăzut la alin. (1) , personalului plătit din fonduri publice, reclamantul fiind fost judecător și făcând astfel parte din familia ocupațională „Justiție“. ... 43. Cauza în care a fost formulată sesizarea se află în curs de soluționare, în primă instanță, pe rolul Tribunalului Iași - Secția I civilă. ... 44. De asemenea, se constată a fi întrunită și cerința inexistenței unui recurs în interesul legii aflat în curs de soluționare, iar instanța supremă nu a statuat punctual asupra chestiunii de drept propusă a fi lămurită prin încheierea de sesizare a instanței de trimitere. ... 45. Cu toate acestea, se constată că nu sunt îndeplinite condiția dificultății chestiunii de drept supusă analizei, dar nici condiția ca respectiva chestiune de drept să conducă, în mod necesar, la dezlegarea pe fond a pricinii cu care instanța de trimitere a fost învestită. ... 46. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept, în lipsa unei definiții legale a noțiunii, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept formată în aplicarea art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a statuat în mod constant că, pentru a se putea discuta despre existența unei chestiuni de drept, este necesar ca problema de drept antamată „să necesite cu pregnanță a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, și Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). ... 47. Noul act normativ reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 a preluat sintagma utilizată în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă referitoare la existența „unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective“, aceasta regăsindu-se în cuprinsul art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență menționată. ... 48. În același timp, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 s-a subliniat că „măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 49. În consecință, jurisprudența obligatorie consolidată a instanței supreme, în legătură cu această condiție de admisibilitate, referitoare la necesitatea existenței unui anumit grad de dificultate a chestiunii de drept supuse analizei, rămâne de actualitate și sub imperiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care s-a urmărit asigurarea unei practici judiciare unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii/plății drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice (a se vedea, exemplificativ, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 71 din 11 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1330 din 31 decembrie 2024). ... 50. În aceste condiții, se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex, prezentând un anumit grad de dificultate în procesul de interpretare și aplicare a legii. ... 51. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al instanței legal învestite de a judeca în mod direct și efectiv procesul. ... 52. Pentru a se verifica îndeplinirea acestei condiții este necesar ca sesizarea să respecte exigențele impuse de art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevede că încheierea de sesizare va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării, punctul de vedere al completului de judecată și al părților. ... 53. În acest context, autorul sesizării este ținut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a textului legal care implică riscul unor dezlegări diferite în practica judiciară, prezentând motivele care pun în relief dificultatea reală de interpretare a chestiunii de drept, precum și diferitele variante de interpretare posibile, alături de argumentele de natură să le susțină. ... 54. Din această perspectivă, întrebarea nu îndeplinește condiția de admisibilitate a existenței unei chestiuni de drept dificile, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei. De altfel, chiar titularul sesizării precizează, în cuprinsul încheierii de sesizare, pe de o parte, că nu există un fundament legal evident pentru conținutul adeverinței în forma emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție ce a constituit obiect al controlului de legalitate în cauză, iar, pe de altă parte, faptul că „problema de drept supusă dezlegării nu ar fi de o dificultate ridicată“, însă a decis să formuleze prezenta sesizare în considerarea faptului că emitentul adeverinței a cărei anulare este solicitată, emisă în cadrul unei proceduri administrative, este chiar instanța supremă. ... 55. Distinct de acest aspect, care privește dificultatea chestiunii de drept supuse analizei instanței supreme, instanța de trimitere nu a analizat și nici nu a explicat care sunt argumentele în virtutea cărora dispozițiile legale a căror interpretare a fost solicitată ar fi incidente în pricina dedusă judecății. Se observă faptul că, la data emiterii adeverinței, a cărei anulare s-a solicitat de către reclamant, intrase deja în vigoare Legea nr. 303/2022, neexistând nicio argumentație a instanței de trimitere cu privire la motivele pentru care dispozițiile a căror interpretare a fost solicitată prin actul de sesizare a instanței supreme - art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 - ar fi incidente în litigiul dedus judecății, astfel încât de modul lor de interpretare și aplicare să depindă soluția ce va fi pronunțată în cauză. ... 56. Cu privire la acest aspect, se observă că reclamantul din dosarul aflat pe rolul instanței de trimitere a introdus acțiunea în justiție la 22 martie 2024, sub imperiul Legii nr. 303/2022, astfel cum aceasta a fost modificată prin Legea nr. 282/2023, invocând, în susținerea acțiunii sale, prevederile art. III și art. V din Legea nr. 282/2023, dispoziții care erau în vigoare la data emiterii adeverinței a cărei anulare s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată, de vreme ce obiectul cererii îl constituie anularea adeverinței nr. aaa emisă de pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție la 6 februarie 2024. ... 57. Legea nr. 303/2022 a intrat în vigoare la 16 decembrie 2022, adică la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I (nr. 1102 din 16 noiembrie 2022), în acord cu dispozițiile finale cuprinse în art. 294 alin. (1) din același act normativ. Ulterior, aceeași lege a fost modificată și completată prin Legea nr. 282/2023 (în vigoare de la 1 ianuarie 2024) pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. ... 58. Totodată, se mai constată că Legea nr. 282/2023, care a adus modificări Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, conține norme juridice clare ce reglementează inclusiv modalitatea de actualizare a pensiilor de serviciu ale magistraților care au obținut decizii de pensionare anterior datei de 1 ianuarie 2024, indiferent dacă au fost sau nu au fost puse în plată, decizii obținute în baza unor legi anterioare intrării în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 282/2023, precum este și Legea nr. 303/2004 (art. III și art. V din Legea nr. 282/2023). ... 59. Astfel, potrivit art. III din Legea nr. 282/2023: „(...) (2) Persoanele prevăzute la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cărora le-au fost emise decizii de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor anterioare intrării în vigoare a prezentei legi. (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător și persoanelor care au decizii de pensionare emise după data intrării în vigoare a prezentei legi în baza unor cereri înregistrate la casele de pensii înainte de data intrării în vigoare a acesteia, precum și celor care îndeplinesc condițiile de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi.“ ... 60. De asemenea, conform art. V din Legea nr. 282/2023: „Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, pentru persoanele care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condițiile de pensionare până la data de 1 ianuarie 2024, precum și pentru persoanele în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizația de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. Actualizarea se realizează prin aplicarea, asupra cuantumului pensiei, a procentului de majorare a indemnizației de încadrare brute lunare pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. Cuantumul net al pensiei de serviciu actualizate nu poate depăși 100% din venitul net, la data actualizării, al unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional, cu excepția pensiilor de serviciu ale persoanelor prevăzute la art. III alin. (2) și (3) . Data actualizării, procentul de majorare a indemnizației de încadrare brute lunare și, după caz, venitul net la data actualizării al unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional, se comunică Casei Naționale de Pensii Publice sau casei de pensii teritoriale ori sectoriale competente de către ordonatorii principali de credite implicați“. ... 61. În aplicarea acestor prevederi legale a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 608/2024. ... 62. Conform art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 608/2024, normele metodologice au fost emise în vederea aplicării prevederilor legale în materia stabilirii, actualizării, recalculării și revizuirii pensiilor de serviciu reglementate de Legea nr. 303/2022 și de Legea nr. 47/1992. ... 63. Dispozițiile art. 15 și 16 din Hotărârea Guvernului nr. 608/2024 reglementează în mod clar și fără echivoc modalitatea de aplicare a legii în ceea ce privește actualizarea pensiilor de serviciu în cazul persoanelor care au decizii de pensionare emise până la 1 ianuarie 2024, cum este cazul reclamantului din litigiul derulat în fața instanței de trimitere, prevăzând următoarele: + Articolul 15 (1) Prevederile art. 14 alin. (1) nu se aplică persoanelor care au decizii de pensionare emise până la data de 1 ianuarie 2024, indiferent dacă sunt sau nu sunt puse în plată, persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv și nici persoanelor care sunt în funcție la data de 1 ianuarie 2024. (2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) , pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizația de încadrare brută lunară pentru personalul în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. Art. V din Legea nr. 282/2023, cu modificările ulterioare, se aplică în ceea ce privește modul de actualizare a pensiei de serviciu. (3) Prevederile art. 7 alin. (8) se aplică în mod corespunzător și în cazul deciziilor de actualizare a pensiei. + Articolul 16 (...) (3) Pentru persoanele care au decizii de pensionare emise până la data de 1 ianuarie 2024, indiferent dacă sunt sau nu sunt puse în plată, precum și pentru persoanele care au îndeplinit condițiile de pensionare până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv, procentul individual de majorare prevăzut la alin. (1) lit. b) se stabilește prin raportare la situația personalului în activitate care are aceeași funcție, vechime și grad profesional precum cele care au fost avute în vedere la stabilirea sau, după caz, recalcularea pensiei de serviciu pentru persoana în cauză. (...) ... 64. Dat fiind acest context normativ, în absența unor argumente expuse de instanța de trimitere cu privire la incidența dispozițiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 în litigiul dedus judecății, nu se poate concluziona că prevederile legale indicate în sesizare ar fi aplicabile litigiului dedus judecății, iar de modul de interpretare a lor ar depinde soluția ce ar putea fi pronunțată în cauză, pentru ca această cerință de admisibilitate a mecanismului de prevenire a apariției unei jurisprudențe neunitare să fie considerată îndeplinită. De altfel, această concluzie a fost exprimată majoritar de instanțele consultate, care au opinat în sensul lipsei de incidență a normei indicate de instanța de trimitere la litigiul dedus judecății, iar cu privire la prevederile legale sub imperiul cărora a fost emisă adeverința a cărei anulare se cere - regăsite în Legea nr. 303/2022, Legea nr. 282/2023 și Hotărârea Guvernului nr. 608/2024 - nu s-a invocat vreo normă al cărei conținut să fie dual, neclar, confuz ori incomplet, care să contureze o veritabilă chestiune de drept și să necesite o intervenție interpretativă din partea instanței supreme pe calea mecanismului de prevenire a apariției jurisprudenței neunitare. ... 65. În consecință, verificând premisele sesizării, se constată că nu sunt îndeplinite cumulativ toate condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru declanșarea acestui mecanism de prevenire a apariției unei practici judiciare neunitare, astfel încât se impune respingerea ca inadmisibilă a acesteia. ... ...