Decizia CCR nr. 24/2019Punctul 37

37. Motivele acestei măsuri de politică fiscală sunt explicate detaliat în Nota de fundamentare a ordonanței Guvernului, în care se arată că măsura propusă se bazează pe constatarea faptului că, „În perioada 2012-2016, numărul contractelor de muncă cu timp parțial înregistrate la Inspecția Muncii a avut o evoluție ascendentă. La 31 decembrie 2016 numărul lor a ajuns la 1.129.663 contracte cu timp parțial, în creștere cu 3,7% față de aceeași perioadă a anului anterior, iar ponderea contractelor cu timp parțial în totalul contractelor de muncă active s-a majorat de la 15,8% în anul 2012 la 18,1% în anul 2016. Potrivit datelor statistice publicate de Inspecția Muncii, numărul salariaților activi era de 5.478.666 la 31 decembrie 2016, în timp ce numărul contractelor cu normă întreagă era de 5.109.504, context în care numărul persoanelor care aveau numai contracte de muncă cu timp parțial era de 369.162 persoane. Numărul asiguraților cu contract de muncă cu normă întreagă din evidența CNPP la nivelul lunii decembrie 2016, care aveau venit până sau egal cu salariul de bază minim brut garantat în plată, era de 767.347 persoane (16,5%). Din aceștia 282.883 persoane (36,9%) aveau venituri medii brute de 753 lei. Numărul asiguraților cu contract de muncă cu timp parțial din evidența CNPP la nivelul lunii decembrie 2016, care aveau venit până sau egal cu salariul de bază minim brut garantat în plată, era de 592.068 persoane (83,2%). Din aceștia 587.158 persoane (99,2%) aveau venituri medii brute de 513 lei. Potrivit datelor statistice, existau circa 1,1-1,2 mil. contracte de muncă cu timp parțial, aproximativ 710 mii asigurați cu contracte de muncă cu timp parțial, au un venit mediu brut de 903 lei/lunar (decembrie 2016), 370 mii salariați activi au contracte de muncă cu timp parțial; 282 mii persoane deși aveau contract de muncă cu normă întreagă erau înregistrați la Casa de Pensii cu un venit mediu brut de 753 lei, adică la 60,2% din salariul de baza minim brut de 1.250 lei“. ...