Decizia CCR nr. 15/2019Punctul 18

18. Analizând dispozițiile legale criticate prin raportare la art. 26 interpretat în conformitate cu art. 20 alin. (1) din Constituție, prin prisma exigențelor art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că în jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acordat o importanță deosebită intereselor superioare ale copilului (de exemplu, a se vedea Hotărârea din 28 septembrie 2004 pronunțată în Cauza Sabou și Pîrcălab împotriva României, paragraful 47, sau Hotărârea din 11 ianuarie 2000 pronunțată în Cauza Ignaccolo-Zenide împotriva României, paragrafele 94 și 102). Din jurisprudența citată reiese faptul că statele au obligații pozitive de natură procedurală, în situația în care sunt luate măsuri care reprezintă o ingerință în viața de familie, obligație ce constă în faptul că procesul decizional trebuie să fie echitabil și să respecte interesele protejate de art. 8 din Convenție. Cel mai important dintre aceste interese îl reprezintă însă cel al minorului. Curtea Constituțională constată că stabilirea parametrilor interesului superior al copilului ține de o anumită marjă de apreciere a statelor membre la Convenție între care nu există un numitor comun. ...