Decizia ÎCCJ nr. 280/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizării 41. Temeiul sesizării îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 42. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“, iar conform alin. (3) al aceluiași articol, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. ... 43. Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 44. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... b) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 45. Examinarea condițiilor în care poate fi declanșat prezentul mecanism de unificare a practicii judiciare pune în evidență faptul că, în cazul concret al prezentei sesizări, doar unele dintre cerințele legale mai sus enunțate se verifică. ... 46. Astfel, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect pretențiile reclamantului de obligare a pârâtei la modificarea Dispoziției nr. xx/16.02.2024, în sensul în care salariul de bază regăsit în plată, la data de 1.03.2024 (dar și în continuare), să fie majorat cu 7,5%, majorare acordată reclamantului pentru activitatea de control în sănătate publică, conform prevederilor regăsite la pct. 1 subpct. 1.4 poziția 14 capitolul I din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017. S-a solicitat, de asemenea, modificarea Dispoziției nr. xx/16.02.2024, în sensul în care toate sporurile acordate conform normelor legale în vigoare (spor de vechime, spor de condiții vătămătoare, spor pentru risc epidemiologic etc.) să fie calculate prin raportare la salariul de bază (regăsit în plată la 1.03.2024), corespunzător funcției publice de stat, astfel cum acesta a fost acordat în baza art. III pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 (pct. I lit. A capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017), respectiv în condițiile art. V alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, precum și obligarea pârâtei la recalcularea și plata drepturilor bănești reprezentând diferența dintre drepturile salariale cuvenite și drepturile salariale efectiv acordate începând cu 1.03.2024 și până la data plății efective, la care se va calcula dobânda legală aferentă, precum și actualizarea cu indicele de inflație de la data scadenței și până la data plății efective. ... 47. Cauza în care a fost formulată sesizarea se află pe rolul Tribunalului Sălaj. ... 48. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se constată că, în concret, aceasta instituie o dublă condiționare: pe de o parte, să existe o chestiune de drept, iar, pe de altă parte, să fie probată legătura necesară dintre dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea pe fond a cauzei. ... 49. În raport cu obiectul concret al pretențiilor deduse judecății, este îndeplinită condiția referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept pentru soluționarea pe fond a cauzei, legătura indisolubilă care există între aceasta și rezolvarea litigiului rezultând din împrejurarea potrivit căreia, în soluționarea pretențiilor cu care a fost învestită instanța de trimitere, trebuie să se stabilească dacă majorarea de 7,5% prevăzută la pct. I subpct. 1.4 poziția 14 capitolul I din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 are natura juridică a unui element salarial distinct, a unui spor, respectiv dacă aceasta vizează sau nu salariul de bază, sporurile putând fi aplicate în funcție de situația concretă în care se află salariații și indiferent dacă funcționarul din structura teritorială încasează un spor care nu este reglementat și în favoarea celui cu funcție echivalentă din cadrul structurii centrale. ... 50. Cât privește însă condiția existenței unei chestiuni de drept, în absența unei definiții legale a noțiunii, examinarea îndeplinirii acestei condiții trebuie realizată prin raportare la jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în mecanismul hotărârii prealabile reglementat de art. 519-521 din Codul de procedură civilă, prin care, în mod constant, s-a subliniat că, pentru a se putea vorbi de existența unei „chestiuni de drept“, este necesar ca sesizarea să vizeze „o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, și Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). ... 51. Admisibilitatea învestirii instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie raportată la condiția existenței unei chestiuni reale de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere, întrucât, într-o interpretare contrară, rolul instanțelor de trimitere s-ar rezuma la o simplă activitate de trimitere și apoi de preluare a hotărârilor pronunțate, a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile. ... 52. Caracterul dificil al chestiunii de drept trebuie să rezulte din încheierea de sesizare pronunțată de instanța de trimitere, întrucât completul de judecată învestit cu soluționarea pricinii este ținut în primul rând să stabilească dacă este o problemă de interpretare care să prezinte dificultate și care implică riscul unor dezlegări diferite. ... 53. Or, analiza de conținut a întrebării prealabile relevă faptul că instanța de trimitere nu are nicio dificultate în a determina sensul normei în discuție, ținând cont că majorarea prevăzută de pct. 1 subpct 1.4 poziția 14 capitolul I din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 nu are regimul juridic al unui spor, nefiind un drept salarial distinct de salariul de bază ca element avut în vedere de legiuitor pentru echivalarea cu salariul funcției similare din cadrul structurii centrale. În același context, reține instanța de trimitere că echivalarea salarială prevăzută de art. III pct. 3 și 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, în condițiile reglementate de dispozițiile art. V alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, se impune a fi efectuată în raport cu un salariu de bază al funcționarului public din cadrul structurii teritoriale care desfășoară activitate de control în sănătate publică, rezultat ca urmare a majorării cu 7,5%. ... 54. Înalta Curte nu se poate substitui atributului fundamental al instanțelor, acela de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților și dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege. ... 55. Prin urmare, noțiunii „chestiune de drept“ nu îi poate fi subsumată aplicarea legii la circumstanțele de fapt particulare ale procesului, întrucât în acest caz dezlegarea ar însemna „soluționarea fondului pricinii“, atribuție atașată funcției jurisdicționale a judecătorului cauzei. ... 56. În cauză, instanța de trimitere a precizat însă, în mod judicios, analizând contextul legal în care este evidențiată, fără a fi definită, noțiunea de majorare salarială, că art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017 precizează elementele venitului salarial al personalului din sectorul bugetar („salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/ salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare, indemnizațiile lunare și, după caz, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele și premiile, precum și alte drepturi în bani și/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar“). ... 57. Se arată, totodată, că Legea-cadru nr. 153/2017 prevede aplicarea unei cote procentuale la salariul de bază, ceea ce are ca efect direct creșterea salariului de bază corespunzătoare funcției îndeplinite, definit de art. 7 lit. a) din legea-cadru anterior menționată, rezultând un salariu de bază nou, aferent perioadei pentru care funcționarul îndeplinește atribuțiile de control în sănătate publică. ... 58. Așadar, opinia instanței de trimitere, în sensul că echivalarea salarială prevăzută de art. III pct. 3 și 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, în condițiile reglementate de prevederile art. V alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, se impune a fi efectuată plecând de la un salariu de bază al funcționarului public din cadrul structurii teritoriale, care desfășoară activitate de control în sănătate publică, rezultat ca urmare a majorării cu 7,5%, situație în care nu se impune acordarea acesteia prin aplicare la salariul rezultat în urma echivalării, este limpede conturată, fiind susținută și de majoritatea opiniilor teoretice comunicate de instanțe, astfel încât problematica supusă dezlegării instanței supreme nu are caracterul unei veritabile chestiuni de drept. ... 59. În concluzie, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, atât timp cât se tinde la o delegare a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere, aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății, către instanța supremă, îndrituită să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să soluționeze cauza pe fond. ... 60. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...