Decizia CCR nr. 863/2018Punctul 7

7. Mai mult, în opinia autorului, dispozițiile art. 660 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă sunt criticabile din perspectiva respectării Legii fundamentale, subordonând practic executorului judecătoresc, în faza executării silite a unui proces, alte categorii de profesioniști ai dreptului, cum ar fi avocații, consilierii juridici sau notarii publici. Astfel, toate cele trei categorii de juriști menționate au ca principal călăuzitor al profesiei lor obligația de a păstra secretul profesional, principiu care pare a fi înfrânt în mod categoric în textul legal criticat, prin sintagma finală „chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel“. Consideră că această sintagmă este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, nepermițând subiecților să înțeleagă dacă prevederile legale privind obligația de a păstra secretul profesional ce revine avocaților, consilierilor juridici sau notarilor publici mai subzistă în faza executării silite a unui proces sau aceștia sunt total derobați de obligația de confidențialitate și trebuie să dea tot concursul executorului judecătoresc în executarea silită a propriilor clienți. În raport cu Codul de procedură civilă, atât Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, cât și Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, precum și Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 pot fi considerate drept legi speciale. Prin legile în cauză se materializează unele drepturi constituționale ale cetățenilor, astfel că aceste legi speciale nu sunt mai puțin importante decât legea generală (Codul de procedură civilă) în ocrotirea și garantarea unor drepturi și aplicarea unor principii juridice. ...