Decizia CCR nr. 863/2018Punctul 20

20. În ceea ce privește critica dispozițiilor art. 660 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă din perspectiva subordonării altor categorii de profesioniști ai dreptului executorului judecătoresc, în faza executării silite a procesului civil, Curtea a reținut că, drept urmare a Deciziei nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 4 februarie 2010, instanțele judecătorești au devenit competente să încuviințeze executarea silită. Neîndeplinirea obligației prevăzute de lege de către terții menționați de norma criticată este constatată tot de instanța judecătorească sesizată de executorul judecătoresc sau de partea interesată în scopul aplicării unei amenzi. Cu acest prilej, instanța face o analiză a motivelor care au stat la baza solicitării informațiilor, datelor sau documentelor și, dacă apreciază că acestea sunt necesare realizării executării silite, dispune plata unei despăgubiri sau amendarea terțului care nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de lege. Încheierea pronunțată are caracter executoriu, iar împotriva ei se va putea face numai cerere de reexaminare, în condițiile art. 191 din Codul de procedură civilă. ...