Decizia CCR nr. 860/2018Punctul 16

16. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată, astfel, că soluționarea legală și temeinică a cauzelor penale poate impune uneori cunoștințe aprofundate din domenii extrajudiciare. Organul de urmărire penală și judecătorul sunt obligați, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, să realizeze o bună documentare asupra domeniului care are legătură cu cauza dedusă judecății. Expertiza poate fi dispusă de către organele de urmărire penală prin ordonanță sau de către instanța de judecată prin încheiere, ambele motivate, la cererea părților sau din oficiu, atunci când apreciază că este necesară pentru aflarea adevărului. Când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate dispune prin ordonanță efectuarea unei constatări. Proiectul noului Cod de procedură penală nu cuprindea, în forma sa inițială, constatarea. În urma discuțiilor din doctrină și a realității faptice că organul constatator face parte din structura organului de cercetare penală, ceea ce punea în discuție independența sa ca expert, iar materialul elaborat constituia de cele mai multe ori o adevărată expertiză pe care se bazau soluțiile instanței, sa propus scoaterea constatării tehnico-științifice dintre mijloacele de probă din procesul penal. Ulterior, au apărut argumente solide care țineau de cercetarea locului faptei, de identificare în teren, cu prioritate, a unor elemente pentru care erau necesare cunoștințe de altă specialitate decât cea juridică, argumente care au condus la soluția reintroducerii - prin legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură penală - a constatării printre mijloacele de probă. Constatarea se dispune și se efectuează atunci când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei. Ceea ce este determinant pentru constatare ca mijloc de probă este urgența, consemnarea unor elemente care constituie probe în procesul penal, înainte ca acestea să dispară sau să fie distruse sub acțiunea timpului, a factorului lor de mediu sau prin acțiunea persoanelor implicate. Constatările sunt efectuate de către specialiști - având competențe în anumite domenii -, care funcționează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora. Se pot dispune doar în cursul urmăririi penale, de către organul de urmărire penală, în cursul judecății putându-se efectua doar expertiza. Raportul de constatare se finalizează cu concluziile tehnicianului, care constituie mijloc de probă în procesul penal. Apreciază că textele de lege criticate nu încalcă prevederile art. 21 și ale art. 24 din Constituție, deoarece existența unor specialiști în cadrul organelor judiciare care efectuează constatările nu semnifică a priori și faptul că aceștia ar fi lipsiți de imparțialitate și că ar întocmi rapoarte de constatare care ar favoriza organul de urmărire penală. Mai mult, dispozițiile art. 172 alin. (10) din Codul de procedură penală oferă și posibilitatea de a se apela și la specialiști din afara organelor judiciare. Invocă, totodată, considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 133 din 7 martie 2013, nr. 190 din 3 aprilie 2014 și nr. 297 din 28 aprilie 2015. ...