Decizia CCR nr. 802/2018Punctul 56

56. (i) Astfel, referitor la termenul „subminare“, Curtea reține că, potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, acesta se referă la „acțiunea de a submina și rezultatul ei“. „A submina“ presupune „a ataca, a lovi (indirect, pe ascuns) pentru a slăbi, a compromite, a zădărnici sau a nimici o acțiune, o realizare“. Totodată, Curtea reține că termenul anterior menționat este utilizat de legiuitor cu precădere în materie penală. De exemplu, potrivit art. 394 lit. b) din titlul X - Infracțiuni contra securității naționale - al Codului penal, se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi „fapta cetățeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizație străină ori cu agenți ai acestora, în scopul de a suprima sau știrbi unitatea și indivizibilitatea, suveranitatea sau independența statului, prin subminare economică, politică sau a capacității de apărare a statului“. Infracțiunea de trădare reglementată prin dispozițiile art. 394 din Codul penal are corespondent în dispozițiile art. 155 din Codul penal din 1969, cu denumirea marginală „Trădarea“. Totodată, Curtea constată că în art. 162 și art. 165 din Codul penal din 1969 erau reglementate infracțiunile de „Subminarea puterii de stat“, respectiv „Subminarea economiei naționale“. ...