Decizia ÎCCJ nr. 12/2025 (RIL)Punctul VIII

VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție VIII.1. Asupra admisibilității recursului în interesul legii 56. Verificarea regularității învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție impune analiza condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, în conformitate cu dispozițiile art. 514 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești“, precum și ale art. 515 din același cod, care prevăd că „Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii“. ... 57. Analiza implică verificarea cerințelor de admisibilitate în ceea ce privește titularul dreptului, obiectul, în sensul că acestea trebuie să se circumscrie dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, precum și sub aspectul cerinței de ordin formal prevăzute de dispozițiile art. 515 din același act normativ. ... 58. Sub aspectul titularului dreptului de a formula recursul în interesul legii, condiția este îndeplinită, întrucât autorul sesizării, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, se regăsește printre titularii dreptului de sesizare prevăzuți de art. 514 din Codul de procedură civilă. ... 59. Sub aspectul obiectului recursului în interesul legii, în sensul că acesta trebuie să se circumscrie dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, respectiv să privească o problemă de drept soluționată diferit de instanțele judecătorești, cerința de admisibilitate trebuie analizată din perspectiva scopului reglementării mecanismului de unificare, întrucât finalitatea acestei instituții juridice o constituie asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii, astfel cum prevăd și dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora „Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale“. ... 60. Admisibilitatea recursului în interesul legii presupune ca problema de drept supusă dezbaterii pe calea recursului în interesul legii să fie reală, legată de interpretarea diferită a unui text de lege, de clarificarea unei norme juridice care este echivocă, lacunară, necorelată cu alte dispoziții legale, susceptibilă de interpretare ori aplicare diferită și care a generat o practică judiciară neunitară. ... 61. Condiția este îndeplinită, prin sesizare fiind indicată o problemă de drept rezultată din interpretarea și aplicarea diferită a unor dispoziții dintr-un act normativ, în concret, dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 referitoare la modalitatea de întocmire a listei persoanelor care pot participa la tragerea la sorți, în vederea desemnării ca președinți și locțiitori în birourile electorale de circumscripție, în sensul includerii tuturor magistraților (judecători și procurori), fără distincție, sau doar a celor care îndeplinesc criteriul apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție, indiferent de gradul instanței ori al parchetului, sau doar a judecătorilor în exercițiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, precum și la judecătoriile din circumscripția teritorială a acestuia, respectiv a procurorilor în exercițiu la parchetul de pe lângă acesta sau la parchetele din circumscripția teritorială a tribunalului. ... 62. Sub aspectul cerinței de ordin formal prevăzute de dispozițiile art. 515 din Codul de procedură civilă, dovada că problema de drept care formează obiectul sesizării a fost soluționată în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii, condiția de admisibilitate este îndeplinită, având în vedere jurisprudența anexată sesizării, hotărâri judecătorești definitive prin care s-au dat dezlegări diferite problemei de drept, reflectate în cele trei opinii jurisprudențiale. ... ... VIII.2. Asupra fondului recursului în interesul legii 63. Problema de drept pe care procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție o supune analizei instanței supreme în procedura reglementată în art. 514 și următoarele din Codul de procedură civilă este următoarea: interpretarea dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, în sensul de a se stabili dacă, în lista persoanelor care pot fi desemnate, prin tragere la sorți, ca președinți ai birourilor electorale de circumscripție și locțiitorii ai acestora, pentru alegerile locale generale, pot fi sau nu înscriși toți magistrații judecători și procurori, fără nicio distincție sub aspectul instanței ori al parchetului la care sunt numiți sau al domiciliului ori reședinței acestora, cu alte cuvinte, stabilirea persoanelor circumscrise noțiunii de „magistrați“ în accepțiunea normei a cărei interpretare se solicită. ... 64. Procurorul general a identificat în această materie trei orientări jurisprudențiale contrare, ilustrate de hotărârile judecătorești definitive anexate cererii de recurs în interesul legii. ... 65. Într-o primă orientare jurisprudențială, indicată de către procurorul general, s-a reținut că prevederile art. 26 alin. (5) din actul normativ precitat trebuie interpretate în sensul că lista persoanelor care pot participa la tragerea la sorți este deschisă tuturor magistraților, indiferent de instanța sau parchetul de la care provin. ... 66. A doua, de fapt o variantă mai nuanțată a precedentei orientări jurisprudențiale, interpretează textul legal în discuție în sensul că lista este deschisă tuturor judecătorilor și procurorilor, singura condiție impusă de art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 fiind îndeplinirea criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție. ... 67. În fine, a treia orientare jurisprudențială reține că dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 se interpretează în sensul includerii în listă exclusiv a judecătorilor și procurorilor care funcționează în cadrul tribunalului unde are loc desemnarea în poziția de președinți/locțiitori ai secțiilor de votare, la care se adaugă judecătorii și procurorii care funcționează în cadrul judecătoriilor/parchetelor din circumscripția teritorială a respectivului tribunal. ... 68. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii constată că cea de-a treia orientare jurisprudențială furnizează opinia cea mai apropiată de interpretarea juridică a prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, validată prin prezentul mecanism de unificare a jurisprudenței. ... 69. Potrivit acestui text de lege, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2019, „Desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia se face în ședință publică de către președintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorți, dintre magistrații și ceilalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5^1) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție. Tragerea la sorți se face cu prioritate din lista magistraților, întâi pentru președinți și apoi pentru locțiitori. Lista magistraților care participă la tragerea la sorți se întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a celorlalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5^1) de către Autoritatea Electorală Permanentă. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistrații și ceilalți juriști din listă care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5^1) care nu sunt desemnați președinți sau locțiitori ai acestora rămân la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile numerice personale, domiciliile, reședințele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail și semnăturile de luare la cunoștință ale persoanelor propuse. Prin jurist se înțelege persoana licențiată în științe juridice“. ... 70. Anterior modificării aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2019, art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 avea următorul conținut: „Desemnarea se face, prin tragere la sorți, dintre magistrații și ceilalți juriști cu domiciliul sau reședința în județ sau în municipiul București pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție.“ ... 71. Totodată, până la adoptarea Legii nr. 115/2015, art. 24 alin. (5) din Legea nr. 67/2004, reglementând modalitatea de desemnare a președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia, prevedea că „desemnarea se face, prin tragere la sorți, dintre magistrații și ceilalți juriști existenți în județ sau în municipiul București“, lista magistraților care participau la tragerea la sorți fiind întocmită de către președintele tribunalului. ... 72. Revenind la categoria profesională a „magistraților“, aceasta este în concret definită de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările ulterioare („Legea nr. 303/2022“), prin raportare la activitatea desfășurată, respectiv „Magistratura este activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor“, iar, potrivit alin. (2) al aceluiași articol „Judecătorii și procurorii au calitatea de magistrați. Cariera judecătorilor este separată de cariera procurorilor“. ... 73. Referitor la funcțiile de judecător sau procuror, acestea sunt indisolubil legate de instanța, respectiv parchetul de pe lângă instanța la care aceștia funcționează. În acest sens, numirea în funcție a unui judecător/procuror se face prin indicarea concretă a instanței ori parchetului la care urmează să funcționeze. Instanța și, corelativ, unitatea de parchet sunt identificate, la rândul lor, printr-un anumit grad și o competență asupra unei unități administrativ-teritoriale specifice. ... 74. Din perspectiva Legii nr. 115/2015, ce are ca obiect organizarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, județul, respectiv municipiul București sunt cele mai mari unități administrativ-teritoriale la nivelul cărora se organizează acest tip de alegeri, în acest sens fiind și dispozițiile art. 25 alin. (1) ale legii, potrivit cărora „pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale se înființează, în condițiile prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale județene, birouri electorale de circumscripție și birouri electorale ale secțiilor de votare“. ... 75. Corelativ, potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (1) și (2) din Legea nr. 304/2022: „(1) Tribunalele sunt instanțe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, potrivit anexei nr. 1, și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ. (2) În circumscripția fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din județ sau, după caz, din municipiul București. (...)“, iar, potrivit art. 42 alin. (1) din același act normativ, „Judecătoriile sunt instanțe fără personalitate juridică, organizate în județe și în sectoarele municipiului București, potrivit anexei nr. 1 (...)“. ... 76. Rezultă că, în condițiile în care în fiecare județ funcționează un tribunal, al cărui președinte întocmește lista pentru tragerea la sorți în vederea desemnării președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia, iar în circumscripția teritorială a tribunalului funcționează toate judecătoriile din acel județ, noțiunea „magistrați“ din cuprinsul art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 nu poate fi extinsă la judecători care funcționează la instanțe din alte județe. Sub acest aspect se observă și că, deși legea nu precizează în mod expres, este evident că președintele tribunalului va putea desemna președinții și locțiitorii numai în privința birourilor de circumscripție electorală județeană și a subdiviziunilor administrativ-teritoriale din județul în care funcționează tribunalul respectiv. ... 77. În continuare, prezintă relevanță dispozițiile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 304/2022 [art. 46 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, în vigoare la data adoptării Legii nr. 115/2015], potrivit cărora „președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești iau măsuri pentru organizarea și buna funcționare a instanțelor pe care le conduc și, după caz, a instanțelor din circumscripțiile acestora, asigură și verifică respectarea obligațiilor statutare și a regulamentelor de către judecători (...)“. ... 78. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 304/2022 (art. 47 din Legea nr. 304/2004), „președinții instanțelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, și alte atribuții decât cele privind activitatea de judecată“. ... 79. Astfel, asigurarea bunei funcționări a instanțelor constituie o obligație legală pentru conducătorii instanțelor, consacrată expres prin dispozițiile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 304/2022, în același sens fiind și dispozițiile art. 8 alin. (1) , cu trimitere la dispozițiile art. 7 lit. a) și d) din Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3.243/2022 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, referitoare la modalitatea de exercitare a prerogativelor manageriale de către președintele tribunalului. ... 80. În consecință, câtă vreme președinții tribunalelor pot lua măsuri pentru organizarea și buna funcționare numai a instanțelor pe care le conduc și, după caz, a instanțelor din circumscripțiile acestora, este evident că, interpretând sistematic și teleologic normele de organizare judiciară menționate mai sus (paragrafele 68-70), rezultă că, la întocmirea listei pentru tragerea la sorți prevăzută de Legea nr. 115/2015, președintele tribunalului nu va putea include judecători de la alte instanțe, în afara celor din circumscripția tribunalului asupra cărora își poate exercita atribuțiile de organizare, și nici procurori, indiferent de parchetul de la care provin, o interpretare contrară ducând la încălcarea prerogativelor manageriale ale celorlalți judecători președinți de instanțe sau procurori conducători de parchete. ... 81. În același sens se mai impune observația că, ori de câte ori legiuitorul a urmărit să lărgească sau să restrângă sfera magistraților dintre care să se facă desemnarea președintelui biroului electoral și a locțiitorului acestuia, a prevăzut aceasta în mod expres, ceea ce consolidează concluzia paragrafului anterior. ... 82. De exemplu, în sensul larg al noțiunii de magistrați, art. 26 alin. (2) și (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare („Legea nr. 3/2000“), statuează că „(2) Președinții birourilor electorale de circumscripție ale județelor și al municipiului București, al biroului electoral pentru secțiile de votare organizate în afara țării, precum și cei ai oficiilor electorale ale sectoarelor municipiului București sunt stabiliți de către președintele tribunalului județean sau al municipiului București, după caz (...). (3) Tragerea la sorți pentru președinții birourilor electorale de circumscripție ale județelor și al municipiului București, ai oficiilor electorale ale sectoarelor municipiului București și pentru președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate se face de pe o listă care va cuprinde, în următoarea ordine: judecători, procurori, precum și alți juriști din județ sau din municipiul București care fac parte din Corpul experților electorali“. ... 83. Corelativ, în sensul interpretării restrictive a noțiunii de magistrați, exemplificăm: art. 13 alin. (10) din Legea nr. 208/2015 - „Președintele oficiului electoral și locțiitorul acestuia sunt magistrați desemnați de președintele Tribunalului București cu 20 de zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorți, pe funcții, dintre judecătorii în exercițiu ai judecătoriei sectorului“; art. 18 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare („Legea nr. 370/2004“) - „(2) Desemnarea judecătorilor se face în ședință publică, în termen de cel mult 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorți, (...), în cazul biroului electoral al sectorului municipiului București, dintre judecătorii în exercițiu ai judecătoriei sectorului“; art. 26 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare („Legea nr. 33/2007“) - „(2) Desemnarea judecătorilor se face în ședință publică, cu 60 de zile înainte de ziua de referință, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorți, (...) în cazul biroului electoral al sectorului municipiului București, dintre judecătorii în exercițiu ai judecătoriei sectorului“; art. 37 alin. (1) și (3) din Legea nr. 115/2015 - „(1) Dacă în municipiul București au loc alegeri numai pentru autoritățile administrației publice de la nivel municipal, se organizează și oficiile electorale de sector prevăzute la art. 16 alin. (6) din Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare. (...) (3) Președintele și locțiitorul acestuia sunt magistrați desemnați de președintele Tribunalului București, cu cel puțin 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai judecătoriei sectorului.“ ... 84. Sub un alt aspect, este de reținut că modificarea art. 26 din Legea nr. 115/2015 intervenită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2019 a vizat exclusiv categoria „ceilalți juriști“, în privința cărora condiția cuprinsă în sintagma „cu domiciliul sau reședința în județ sau în municipiul București“ a fost înlocuită cu cea cuprinsă în sintagma „care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5^1)“. ... 85. În realitate, criteriul apropierii domiciliului sau reședinței se impunea a fi prevăzut numai în cazul celorlalți juriști care pot participa la tragerea la sorți făcută de președintele tribunalului, având în vedere că, potrivit dispozițiilor aceluiași art. 26 alin. (5) coroborat cu alin. (5^1), lista acestor juriști este întocmită de Autoritatea Electorală Permanentă, dintre juriștii înscriși în Corpul experților electorali. ... 86. În privința magistraților, condiția apropierii de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care urma să funcționeze biroul electoral de circumscripție era deja îndeplinită, ca urmare a faptului că legiuitorul i-a avut în vedere numai pe cei care funcționează în raza tribunalului care urmează să facă desemnarea, acesta având, potrivit dispozițiilor de organizare judiciară, circumscripția teritorială limitată la câte un singur județ. ... 87. Nu în ultimul rând, se impune și precizarea că prezența magistraților în birourile electorale reglementate de art. 26 din Legea nr. 115/2015 nu este obligatorie, având în vedere modalitatea de reglementare a componenței acestor birouri, pe de-o parte legiuitorul indicând în mod expres doar numărul de membri pe care acestea trebuie să îl aibă pentru legala constituire și funcționare, spre deosebire, de exemplu, de componența Biroului Electoral Central, unde legea prevede în mod expres că acesta este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar, pe de altă parte, prin faptul că a prevăzut, la alin. (8) al aceluiași articol, posibilitatea constituirii acestor birouri cu persoane înscrise în corpul experților electorali, cu domiciliul sau reședința în județul respectiv, pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de sediul biroului electoral de circumscripție, precum și pe baza criteriului studiilor absolvite, având prioritate absolvenții de studii universitare de licență în domeniul științelor juridice și apoi absolvenții de studii universitare de licență. ... 88. Fiind întrunite dispozițiile art. 514 din Codul de procedură civilă, în temeiul dispozițiilor art. 517 alin. (1) din același cod, ... ... ...