Decizia CCR nr. 420/2018Punctul 12

12. Autorul mai arată că prevederile art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003 și cele ale art. 16 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 96/2006, „în măsura în care noțiunea de comerciant persoană fizică este interpretată în sensul că include și comercianții persoane fizice care nu desfășoară efectiv activități specifice de comerț“, încalcă „principiul egalității în fața legii, prin instituirea unei discriminări negative asupra comerciantului persoană fizică inactiv, fără a exista un motiv întemeiat și special care să justifice un asemenea regim“. Se arată, în esență, că împrejurarea că norma supusă controlului instituie același tratament juridic de incompatibilitate pentru comerciantul persoană fizică, indiferent că acesta realizează sau nu activități specifice, constituie o discriminare și o inegalitate juridică, reprezentând, în același timp, o încălcare a dispozițiilor art. 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În cazul comercianților inactivi, care nu desfășoară niciun fel de activitate profesională de comerț, și care nu se încadrează în sfera art. 3 alin. (2) din Codul civil, nu există pericolul real de afectare a integrității, în desfășurarea simultană a funcțiilor publice, și nici al apariției fenomenelor de corupție, astfel încât restricția impusă prin textele de lege criticate este nejustificată. ...