Decizia CCR nr. 671/2018Punctul 28

28. Totodată, în acord cu jurisprudența precitată, Curtea reamintește că poate exercita acțiunea împotriva părții responsabile civilmente doar acea persoană care, potrivit legii civile, are dreptul de a obține de la aceasta despăgubiri pentru fapta cauzatoare de prejudicii a inculpatului. Așadar, dacă persoana vătămată are capacitate deplină de exercițiu, doar ea poate promova acțiunea civilă în cadrul procesului penal și doar ea poate solicita introducerea părții responsabile civilmente în procesul penal, din această perspectivă norma procesual penală nefiind contrară dispozițiilor constituționale privind egalitatea în drepturi, liberul acces la justiție, dreptul părților la un proces echitabil și dreptul la apărare. În acest sens, Curtea reține că soluția legislativă criticată este în concordanță cu dispozițiile art. 21 alin. (1) din Constituție, care fac referire la existența unui drept, a unei libertăți sau a unui „interes legitim“ al persoanei, ca o condiție esențială pentru a avea acces la justiție, totodată aplicarea cerinței procesului echitabil impunându-se în legătură cu procedura de desfășurare a procesului. Instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, precum și reglementarea legitimării procesuale de a exercita acțiunea civilă sunt de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. De altfel, inculpatul și persoana vătămată care se constituie parte civilă în procesul penal nu pot fi considerate ca persoane aflate într-o poziție procesuală similară, în condițiile în care, astfel cum a reținut Curtea în jurisprudența sa, partea responsabilă civilmente împreună cu inculpatul formează un grup procesual obligat la repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune. ...