Decizia CCR nr. 669/2018Punctul 10

10. De asemenea, arată că la aspectele relevate se adaugă împrejurarea că, ulterior intrării în vigoare a Codului de procedură penală, textul a fost amendat în sensul că nu este obligatoriu ca redactarea cererii de recurs în casație să se facă de către un avocat, aceasta putând fi redactată chiar de către partea interesată, care este lipsită, de obicei, de cunoștințele juridice necesare. În aceste condiții, apreciază că sunt posibile numeroase imperfecțiuni ale cererii, care, fără a afecta fondul acesteia, pot fi remediate în cursul procedurii orale și contradictorii a examinării admisibilității cererii de recurs în casație, prin citarea părților interesate, participarea acestora și a reprezentantului Ministerului Public. În acest sens, reține că, potrivit art. 442 alin. (2) din Codul de procedură penală, „Instanța de recurs în casație examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute la art. 438, invocate în cererea de recurs în casație“. Arată, totodată, că procedura examinării admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, configurată în modul arătat, a rămas singulară printre procedurile desfășurate în camera de consiliu sau în procedurile în care se examinează admisibilitatea/admisibilitatea în principiu și, în acest sens, face referire la dispozițiile procesual penale cuprinse în art. 335 alin. (4) , art. 341 alin. (5) și (6) , art. 344 alin. (4) , art. 345 alin. (1) și (2) , art. 347 alin. (3) , art. 431 alin. (1) și (2) , art. 459 alin. (2) , art. 465 alin. (6) -(10) , art. 468 alin. (1) -(3) și art. 488. ...