Decizia CCR nr. 633/2018Punctul 559

559. Înlocuirea sintagmei „există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni“ din actuala reglementare cu sintagma „există probe [...] cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni“ pune sub semnul îndoielii necesitatea utilizării investigatorilor sub acoperire, deturnând scopul pentru care aceasta a fost instituită. Astfel, în măsura în care există deja probe cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni, dispunerea utilizării investigatorilor sub acoperire de către procuror nu se mai impune, întrucât probatoriul deja administrat ar putea dovedi fapta și făptuitorul. Reglementarea utilizării investigatorilor sub acoperire are sens doar atunci când probele obținute pe această cale, alături de celelalte probe ori date din care a rezultat doar suspiciunea rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni pentru care s-a dispus măsura, pot conduce la formarea convingerii organelor judiciare cu privire la existența faptei și stabilirea vinovăției persoanei. Or, prin modificarea operată, legiuitorul anulează instituția utilizării investigatorilor sub acoperire, care va rămâne consacrată normativ, dar care nu va produce efecte juridice, întrucât, în nicio ipoteză, nu vor fi îndeplinite cumulativ cele trei condiții prevăzute de art. 148 alin. (1) din cod, care, pe lângă condiția cuprinsă în norma criticată, mai prevede ca măsura să fie necesară și proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale, date fiind particularitățile cauzei, importanța informațiilor sau a probelor ce urmează a fi obținute ori gravitatea infracțiunii [art. 148 alin. (1) lit. b) ], iar probele sau localizarea și identificarea făptuitorului, suspectului ori inculpatului nu ar putea fi obținute în alt mod sau obținerea lor ar presupune dificultăți deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranța persoanelor sau a unor bunuri de valoare [art. 148 alin. (1) lit. c) ]. ...