Decizia CCR nr. 633/2018Punctul 1011

1011. Curtea observă, de asemenea, că sintagma „referitoare la conținutul infracțiunii“ este neclară, improprie circumscrierii sferei sale de incidență. În reglementarea contestației la executare, legiuitorul trebuie să țină cont de faptul că aceasta este o procedură jurisdicțională de rezolvare a situațiilor privind executarea hotărârii penale, după rămânerea definitivă a acesteia, iar cazurile de stingere sau de micșorare a pedepsei prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. d) din cod trebuie să apară ulterior dobândirii autorității de lucru judecat. Tocmai de aceea, un nou caz de contestație la executare trebuie să fie riguros reglementat pentru a justifica afectarea principiului autorității de lucru judecat, astfel încât să se înscrie în logica reglementării. Or, sintagma analizată este foarte vagă, fapt ce nu poate fi acceptat, întrucât, așa cum s-a arătat, în ipoteza intervenirii unei legi noi, doar legea care dezincriminează sau prevede o pedeapsă mai ușoară decât cea care se execută poate fi temei al contestației la executare. Prin urmare, nu orice decizie a Curții Constituționale „referitoare la conținutul infracțiunii“ ar putea fi temei al contestației la executare, ci doar acele decizii de admitere ale unor excepții de neconstituționalitate care fie au ca efect dezincriminarea totală sau parțială a unei infracțiuni, fie influențează, în sensul reducerii, limita maximă a pedepsei prevăzute de lege pentru o anumită infracțiune. ...