Decizia CCR nr. 555/2018Punctul 21

21. În legătură cu aceste susțineri, Curtea reține că, prin Decizia nr. 1.054 din 14 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 13 august 2009, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27, art. 28 și art. 29 din Decretul-lege nr. 115/1938, prin raportare la dispozițiile art. 16 din Constituție și cu o motivare identică celei formulate și în prezenta cauză. Prin această decizie, Curtea a reținut că principiul egalității în fața legii nu înseamnă uniformitate, așa încât, în cazul unor situații diferite, un tratament diferit este posibil atunci când acesta se justifică în mod obiectiv și rațional. Or, aplicabilitatea tranzitorie a dispozițiilor art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 este justificată obiectiv și rațional de procesul de definitivare a lucrărilor de cadastru și a registrelor de publicitate imobiliară pentru întregul teritoriu al țării. De asemenea, Curtea a mai reținut că aplicarea concomitentă a celor două reglementări, cărțile funciare și registrele de transcripțiuni și inscripțiuni, în regiuni diferite ale țării, nu demonstrează existența unei discriminări între cetățeni. Aceasta întrucât coexistența temporară a unor reglementări ce reflectă rezultatul unei evoluții istorice se aplică în mod egal tuturor cetățenilor, iar nu în funcție de persoana uneia sau a celeilalte părți, într-un act juridic prin care se transmit drepturi reale imobiliare, determinant fiind doar locul situării imobilului. Or, egalitatea în drepturi a cetățenilor nu este cu nimic afectată atunci când legea se aplică diferit unor subiecte de drepturi și obligații aflate în situații diferite. ...