Decizia CCR nr. 483/2018Punctul 11

11. Președintele Senatului a transmis cu Adresa nr. I1.542 din 4 iulie 2018, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 5.290 din 4 iulie 2018, punctul său de vedere cu privire la sesizarea ce face obiectul Dosarului Curții nr. 998A/2018. Arată că solicitarea de reexaminare a unei legi formulată de Președintele României poate fi motivată de constatarea, în cadrul procedurii de promulgare, a unor erori materiale, lacune legislative, deficiențe de formă sau de conținut ale actului normativ, neconcordanțe de reglementare etc. De asemenea, Președintele poate formula și obiecții cu privire la oportunitatea legiferării. Parlamentul poate accepta astfel de obiecții, inclusiv propuneri pentru regândirea unor soluții legislative, sau le poate respinge prin vot. Cererea Președintelui României de reexaminare a unei legi trebuie să cuprindă în mod obligatoriu motivele care au stat la baza refuzului de promulgare a legii. Aceste motive permit Parlamentului să dezbată din nou prevederile legale față de care Președintele are obiecții. Parlamentul nu este însă ținut să-și motiveze opțiunea legislativă în raport cu cererea de reexaminare a legii. După finalizarea procedurii de reexaminare a legii, Președintele nu mai are atribuția constituțională de a formula o altă cerere de reexaminare; fie semnează decretul de promulgare a legii reexaminate, fie sesizează Curtea Constituțională, semnalându-i obiecții de neconstituționalitate, dar în niciun caz, Președintele nu are dreptul de a-și exprima nemulțumirea față de modul în care Parlamentul a soluționat cererea sa de reexaminare a legii, sub forma unei sesizări de neconstituționalitate. Un astfel de demers procedural contravine principiului colaborării instituționale loiale între autoritățile publice și art. 57 din Constituție, care consacră principiul exercitării drepturilor cu bună-credință. Dacă în procedura de reexaminare a legii Parlamentul ar fi obligat formal să-și motiveze expres opțiunea pentru fiecare soluție legislativă pe care o adoptă (admitere, respingere, modificarea/completarea textelor supuse reexaminării), ar însemna că Președintele României ar dobândi un nou drept de a cere reexaminarea legii. De altfel, nici regulamentele parlamentare nu conțin dispoziții speciale care să oblige comisiile să motiveze, în raportul întocmit în urma reexaminării unei legi, soluția legislativă pe care o propun spre dezbatere fiecărei Camere. Lipsa unei astfel de proceduri nu este însă de natură se atragă neconstituționalitatea legii criticate. ...