Decizia ÎCCJ nr. 177/2025 (HP)Punctul III

III. Obiectul învestirii instanțelor care au solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricinile 17. Dosarul nr. 18.784/3/2022* și Dosarul nr. 5.365/3/2021* se află pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, fiind cauze având ca obiect drepturi bănești în care cererile au fost formulate de reclamanți persoane fizice în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București, angajați ai acesteia. ... Dosarul nr. 18.784/3/2022* 18. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei Direcția de Jandarmi a Municipiului București la recalcularea drepturilor lor salariale, deoarece salariile au rămas aproape constante în anii 2009-2020, creșterile salariale fiind nesemnificative și fără aplicarea corectă a actelor normative incidente. Au arătat că soldele lor de funcție au rămas la nivelul anului 2009, valoarea de referință utilizată fiind 197,33 lei, la fel și coeficientul, iar sporurile aplicate sunt cele din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 138/1999). ... 19. În motivare au arătat, în esență, că, deși cei mai mulți dintre ei nu au solde de merit plătite, sporurile le sunt achitate diferit fără nicio justificare și nu la nivel maxim, rezultând astfel situații în care două persoane cu aceleași funcții sunt plătite diferit. ... 20. Au mai susținut reclamanții că sporul de noapte pentru munca suplimentară prestată în anul 2021 nu le-a fost achitat, acesta trebuind să fie în proporție de 75% din solda funcției de bază, respectiv de 100% dacă munca era prestată în ziua de repaus sau de sărbătoare legală. ... 21. Pârâta a depus întâmpinare prin care a arătat cu privire la fondul cauzei că, începând cu data de 1 ianuarie 2011, legiuitorul a stabilit că solda de funcție preia nivelul salarial al soldei funcției de bază astfel cum a fost acordată personalului militar pentru luna octombrie 2010, la care s-a adăugat și cuantumul sumei compensatorii cu caracter tranzitoriu. ... 22. Pârâta susține că solda de funcție în valoare absolută este cea care se compară cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, drepturile bănești ale reclamanților fiind corect calculate mai ales în contextul în care aceștia nu relevă un alt mod de calcul din care să se deducă și eventualul prejudiciu pretins. ... 23. Prin Încheierea de ședință pronunțată la 25 noiembrie 2024, instanța de trimitere a apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății. ... Dosarul nr. 5.365/3/2021* 24. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei Direcția de Jandarmi a Municipiului București la recalcularea drepturilor lor salariale, deoarece salariile au rămas aproape constante în anii 2009-2020, creșterile salariale fiind nesemnificative și fără aplicarea corectă a actelor normative incidente. Învederează că soldele de funcție au rămas la nivelul anului 2009, valoarea de referință utilizată fiind 197,33 lei, la fel și coeficientul, iar sporurile aplicate sunt cele din Legea nr. 138/1999. Or, în opinia reclamanților, aplicarea corectă a legii presupune că solda de funcție, și nu solda funcției de bază, să fie egală cu salariul minim brut pe țară aflat în plată înmulțit cu coeficientul de ierarhizare al funcției la care se adaugă valoarea gradului și se calculează cu sporurile etc. Arată că această formulă de calcul nu a fost respectată. ... 25. Reclamanții susțin că, în prezent, solda de funcție se calculează prin înmulțirea coeficientului de ierarhizare al funcției cu valoarea de referință, formulă care nu este legală. ... 26. Sumele compensatorii tranzitorii introduse prin art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar și majorarea din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, introduse în solda funcției de bază, reprezintă „adaosuri“ care nu pot fi luate în considerare la calculul soldei de funcție, nu sunt echivalente salariului brut minim pe economie dat în plată și nu duc la înlăturarea obligației raportării la acesta în înlăturarea de la aplicare a hotărârilor de Guvern referitoare la acest salariu. ... 27. Aplicarea corectă a legii presupune ca solda de funcție, și nu solda funcției de bază, să fie egală cu salariul minim brut pe țară aflat în plată înmulțit cu coeficientul de ierarhizare al funcției la care se adaugă valoarea gradului și se calculează cu sporurile. ... 28. Așadar, aplicarea dispozițiilor legale s-a realizat discriminatoriu de către Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, ajungându-se la situații inechitabile în privința salariilor. ... 29. Solda de funcție ar fi stabilită în mod corect prin raportare la salariul minim brut pe economie garantat în plată. Or, solda de funcție este compusă în prezent, conform susținerilor reclamanților, dintr-o valoare de referință și un coeficient în sporuri și adaosuri. Însă nici valoarea de referință și nici coeficientul nu pot fi identice în cazul celor doi reclamanți, având în vedere că plutonierul are un grad superior primului și o vechime mai mare în instituție, nefiind respectată formula: salariul minim brut pe economie garantat în plată (valoarea de referință) X coeficientul de referință. Nu se respectă nici minimul soldei de funcție stabilite prin anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017 și nici coeficientul prevăzut în această anexă. ... 30. De altfel, Legea-cadru nr. 284/2010 a prevăzut că valoarea de referință care se va lua în calcul la calculul soldei de funcție este de 600 de lei. Ulterior, în anul 2010 această dispoziție a fost suspendată de la aplicare pentru ca în anul 2011 să se reia dispoziția prin legea salarizării din 2011 la care s-au raportat toate trimiterile ulterioare. ... 31. Consideră că omisiunea aplicării acestor hotărâri și a Legii-cadru nr. 153/2017 cu privire la creșterile salariale pentru o anumită categorie de personal pentru anii 2015-2018, deși au existat prevederi legale în acest sens, echivalează cu aplicarea unui tratament discriminatoriu constând în încălcarea principiului egalității de tratament pentru o situație asemănătoare. ... 32. Pârâta a depus întâmpinare prin care susține, în esență, că reconstrucția salarială după data de 1 ianuarie 2010 a presupus stabilirea salariului lunar prin raportare la nivelul salarial de la 31 decembrie 2009 al unor elemente componente, legiuitorul adoptând politici salariale potrivit cărora pentru salariul de funcție prevăzut de legislația în vigoare nu au fost aplicate valorile de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare din legile-cadru adoptate în perioada 2010-2017, fiind avut în vedere nivelul salarial de la 31 decembrie 2009. ... 33. Cuantumul elementelor cuprins în salariile de funcție, ca valori absolute, respectiv prin suma compensatorie cu caracter tranzitoriu, are în vedere situațiile particulare individuale de desfășurare a activității profesionale, precum și parametrii tehnici specifici fiecărei funcții. ... 34. Ținând cont de normele de tehnică legislativă pentru elaborarea unor acte normative, prin hotărâri de Guvern nu se pot aduce modificări ale modalității de salarizare a personalului bugetar adoptate la nivel de lege, caz în care este clar faptul că prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 nu s-a reglementat aplicarea nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prin eliminarea unor cuantumuri salariale cuprinse în valorile absolute ale salariilor de bază/soldelor de funcție/ salariilor de funcție aflate în plată conform nivelului de salarizare stabilit prin legislația-cadru de salarizare în vigoare în perioada 2010-2017, pe baza reconstrucției salariale. ... 35. Menționează că în situația în care nu s-ar ține cont de politicile salariale instituite de legiuitor după 1 ianuarie 2010 în ceea ce privește reconstrucția salariului de funcție actual, iar nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată ar fi comparat doar cu un singur element din totalitatea celor care în prezent sunt utilizate la reconstrucția salariului de funcție, rezultatul salarial ar încălca toate principiile și criteriile legale referitoare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, inclusiv pe cele stabilite de sistemul de salarizare, conform cărora drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii. ... 36. Legislația-cadru în vigoare în anul 2010 a preluat un nivel de salarizare existent la 31 decembrie 2009, cu reconstrucția salarială a soldei de funcție potrivit art. 30 alin. (5) și (6) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, legislația în vigoare după 1 ianuarie 2011 a preluat nivelul de salarizare aferent lunii octombrie 2010, cu reconstrucția salarială a soldei de funcție potrivit art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice și legilor anuale speciale de aplicare etapizată a Legii-cadru nr. 284/2010, iar după 1 iulie 2017 a fost preluat nivelul de salarizare acordat pentru luna iunie 2017, inclusiv pentru solda de funcție, pentru toată perioada de aplicare etapizată a legii-cadru, potrivit art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 37. Învederează că, deși se încearcă crearea confuziei că solda de funcție acordată în prezent militarilor este echivalentă cu salariul pentru funcția îndeplinită ce este tratat ca „sume aferente salariului de încadrare“ [art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016], cu toate acestea, prin aplicarea legislației-cadru de salarizare prezentate se distinge diferențierea dintre aceste două noțiuni, inclusiv terminologică, ținând cont de faptul că salariul de funcție reglementat începând cu 1 ianuarie 2010 se determină luând în calcul și cuantumul salariului pentru funcția îndeplinită, la care militarul ar fi fost îndreptățit la data de 31 decembrie 2009, pe lângă celelalte elemente salariale prevăzute de art. 30 alin. (5) și (6) din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 și art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010. ... 38. Prin Încheierea de ședință pronunțată la 25 noiembrie 2024, instanța de trimitere a apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății. ... ...