Decizia ÎCCJ nr. 177/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 72. Verificând cu prioritate admisibilitatea sesizării, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că, potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024: „Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 73. Conform art. 1 alin. (1) din același act normativ, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“. ... 74. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; c) să existe o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 75. Se observă că, spre deosebire de condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile circumscrise art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept, iar Înalta Curte de Casație și Justiție poate fi sesizată și de către completurile de judecată învestite cu soluționarea cauzelor în primă instanță sau în calea de atac, fiind eliminată condiția sesizării numai de către completurile de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale curților de apel sau ale tribunalelor care sunt învestite cu soluționarea cauzelor în ultimă instanță. ... 76. Verificând îndeplinirea acestor condiții, se constată că dosarele în care au fost formulate sesizările au ca obiect calcularea soldelor de funcție de care beneficiază reclamanții în calitate de angajați (cadre militare active) ai Direcției Generale de Jandarmi în baza unei valori de referință sectorială de 600 lei prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010, stabilirea acestora la nivelul maxim din grilă în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice din cadrul familiei ocupaționale „Apărare, ordine publică și securitate națională“, modificarea sporurilor, plata diferențelor și actualizarea cu indicele de inflație, plata unor daune-interese moratorii egale cu dobânda legală penalizatoare. ... 77. Astfel, pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 78. Cauzele în care au fost formulate sesizările se află în primă instanță, fiind pe rolul unui complet de judecată specializat în litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. ... 79. Cu titlu prealabil se reține că, potrivit art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă, încheierea prin care se dispune sesizarea va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților. Prevederile art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă sunt aplicabile inclusiv sesizărilor formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în condițiile în care art. 4 din acest act normativ stabilește că dispozițiile ordonanței de urgență se completează cu cele ale Codului de procedură civilă și cu celelalte reglementări aplicabile în materie. ... 80. Așadar, din punct de vedere formal, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă expunerea elementelor de fapt și de drept relevante ale litigiului, precum și indicarea considerentelor din care rezultă că problema de drept are caracter veritabil, de natură să influențeze în mod direct soluția cauzei pe fond, fiind deci necesare atât o analiză argumentată cu privire la toate condițiile de admisibilitate incidente, cât și exprimarea opiniei preliminare a completului de judecată asupra chestiunii de drept cu privire la care se dispune sesizarea. ... 81. Or, din conținutul încheierilor completului de judecată rezultă caracterul deficitar al sesizărilor, acestea cuprinzând expunerea obiectului și situației de fapt, iar la capitolul intitulat „Referitor la motivele care susțin admisibilitatea sesizării instanței supreme cu problema/ele de drept dedusă/e judecății în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024“ se fac aprecieri asupra caracterului „destul de confuz“ al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 82. Se susține că textul este confuz cu privire la situațiile care impun sesizarea instanței supreme, deoarece din cuprinsul acestuia nu rezultă dacă sesizarea se impune în orice situație, adică și în cazul unor probleme de drept ale căror rezolvări sunt evidente sau doar pentru clarificarea unor chestiuni de drept dificile, premise care prin nerespectare pot să atragă respingerea unor astfel de sesizări ca inadmisibile. ... 83. Deși instanța de trimitere arată că practica instanței supreme se conturează în sensul clarificării unor chestiuni dificile de drept, se apreciază că o astfel de sesizare intervine în legătură cu orice problemă de drept dedusă judecății în cauzele ce se încadrează în obiectul de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de gradul de dificultate. ... 84. În continuare se expune punctul de vedere al părților în sensul că nu sunt incidente prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin raportare la deciziile instanței supreme nr. 49 din 18 iunie 2018, nr. 51 din 11 noiembrie 2019, nr. 15 din 28 mai 2020, nr. 36 din 4 iunie 2018, nr. 23 din 26 septembrie 2016 și nr. 48 din 18 iunie 2018. ... 85. Instanța de trimitere apreciază însă că aceste decizii nu sunt incidente în cauză și constată că se impune sesizarea în temeiul ordonanței de urgență amintite. ... 86. La capitolul „Punctul de vedere al instanței cu privire la aspectele de drept puse în discuție“, autorul sesizărilor arată că nu își exprimă poziția cu privire la chestiunile de drept din cauză pentru a evita o antepronunțare. ... 87. Față de cele exprimate de autorul sesizărilor, se apreciază că instanța de trimitere are obligația identificării, în concret, a chestiunii de drept care necesită interpretare, a aspectelor care conferă caracterul antagonic al interpretării normei de drept, dar și a prezentării modului diferit în care aceasta poate fi interpretată. ... 88. În privința celor două sesizări conexate se remarcă faptul că instanța de trimitere nu a indicat care este chestiunea de drept ce se cere a fi interpretată și nici dacă aceasta este susceptibilă de moduri de interpretare diferite. ... 89. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost sesizat prin redarea în întregime a obiectului celor două acțiuni, lăsând la aprecierea și latitudinea instanței supreme identificarea normelor aplicabile soluționării litigiului, atribut ce rămâne în sfera de competență a instanței de judecată învestite în acest sens. ... 90. Pentru primele două întrebări dintr-un dosar și respectiv trei întrebări din dosarul conexat, care sunt în realitate petite ale acțiunii, instanța supremă ar trebui să identifice normele prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 și să stabilească dacă acestea permit ca reclamanților să li se calculeze solda de funcție în baza unei valori de referință sectorială de 600 lei, urmând ca aceeași instanță supremă să analizeze textele indicate de autorul sesizării din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016, Legii-cadru nr. 153/2017, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2020, dar și deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 32 din 11 decembrie 2015, nr. 23 din 26 septembrie 2016, nr. 51 din 11 noiembrie 2019, Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 și să stabilească dacă reclamanților ar fi trebuit să li se stabilească soldele de funcție la nivelul maxim din grilă. ... 91. Or, instanța supremă nu se poate substitui instanței de trimitere în ceea ce privește identificarea și enunțarea unei chestiuni de drept punctuale, iar din conținutul sesizărilor nu rezultă care este dilema instanței cu privire la posibilele interpretări ale acesteia. ... 92. Întrebarea referitoare la posibilitatea modificării sporurilor, plata unor diferențe bănești ce s-ar impune să fie actualizate cu indicele de inflație și plata unor daune-interese moratorii egale cu dobânda legală penalizatoare și penalități de întârziere a primit dezlegare prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 75/2020. ... 93. În privința existenței unei discriminări la stabilirea soldelor de funcție ale persoanelor nou-angajate, în sensul prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 137/2000, s-au pronunțat în sensul inadmisibilității unei astfel de sesizări mai multe decizii ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv deciziile nr. 20 din 22 iunie 2015, nr. 67 din 2 octombrie 2017 și nr. 83 din 18 noiembrie 2024, prin care s-a arătat că prin modalitatea de formulare a întrebării instanța de trimitere nu solicită interpretarea unei norme de drept, ci solicită stabilirea elementelor faptice specifice ce conduc la soluționarea cauzei cu care a fost învestită instanța. ... 94. În concluzie, nu poate fi reținută justificarea instanței de trimitere în sensul riscului antepronunțării, exprimarea punctului de vedere este obligatorie în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, text aplicabil și în condițiile incidenței Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, or, instanța de trimitere nu a arătat care este chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată și nici dificultatea acesteia (Decizia nr. 61/2024), iar neidentificarea unei chestiuni de drept care necesită interpretare conduce la inadmisibilitatea sesizărilor din dosarele conexate nr. 2.960/1/2024 și nr. 2.961/1/2024. ... ...