Decizia ÎCCJ nr. 85/2024 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 33. Verificând cu prioritate admisibilitatea sesizării, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că, potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 34. Conform art. 1 alin. (1) din același act normativ, „prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“. ... 35. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) să existe o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 36. Se observă că, spre deosebire de condițiile de admisibilitate ale sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile circumscrise art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept, iar Înalta Curte de Casație și Justiție poate fi sesizată și de către completele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor în primă instanță sau în calea de atac, fiind eliminată condiția sesizării numai de către completele de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale curților de apel sau ale tribunalelor care sunt învestite cu soluționarea cauzelor în ultimă instanță. ... 37. Verificând îndeplinirea acestor condiții, se constată că procesul în care a fost formulată prezenta sesizare are ca obiect recalcularea indemnizației cuvenite pentru funcția de conducere de prim-procuror (indemnizație de încadrare și sporuri aferente), conform art. 10 din cap. VIII secțiunea a 2-a din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 15 iunie 2023 (data numirii în funcție) și în continuare (indemnizația de încadrare brută lunară maximă corespunzătoare nivelului parchetului de pe lângă judecătorie, unde se exercită funcția de conducere, majorată cu 10%, după aplicarea în prealabil a valorii de referință sectorială de 605,225 lei), cu depășirea plafonării prevăzute de art. 38 alin. (6) din aceeași lege. ... 38. Astfel, pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 39. Cauza în care a fost formulată sesizarea se află în primă instanță, fiind pe rolul unui complet de judecată specializat în litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ fiscal. ... 40. Cu titlu prealabil, se reține că, potrivit art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă, încheierea prin care se dispune sesizarea va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților. Prevederile art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă sunt aplicabile inclusiv sesizărilor formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în condițiile în care art. 4 din acest act normativ stabilește că dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Codului de procedură civilă și cu celelalte reglementări aplicabile în materie. ... 41. Așadar, din punct de vedere formal, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă expunerea elementelor de fapt și de drept relevante ale litigiului, precum și indicarea considerentelor din care rezultă că problema de drept are caracter veritabil, de natură să influențeze în mod direct soluția cauzei pe fond, fiind deci necesare atât o analiză argumentată cu privire la toate condițiile de admisibilitate incidente, cât și exprimarea opiniei preliminare a completului de judecată asupra chestiunii de drept cu privire la care se dispune sesizarea. ... 42. Or, din conținutul încheierii completului de judecată rezultă neîndoielnic caracterul deficitar al sesizării, care cuprinde o expunere a situației de fapt și menționarea, la modul general, a faptului că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fiind dificil de identificat rațiunile care l-au determinat pe titularul sesizării să aprecieze că este necesară intervenția instanței supreme prin intermediul mecanismului hotărârii prealabile. ... 43. De altfel, nici încheierea privind completarea elementelor omise, aferente sesizării, nu este în măsură să justifice motivele care susțin admisibilitatea acesteia, iar punctul de vedere exprimat de instanța de trimitere nu vizează modalitatea de interpretare a normei de drept ce se circumscrie problemei sesizate. ... 44. Mai mult, opinia preliminară a titularului sesizării nu se reflectă în conținutul chestiunii de drept cu care acesta a învestit instanța supremă și nici nu rezultă din contextul factual și juridic al cauzei pe care trebuie să o soluționeze. Astfel, apreciind că „majorările prevăzute de art. 10 alin. (1) lit. b) din cap. VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 au fost aplicate la indemnizațiile de încadrare maxime din anexa nr. V cap. I lit. B, funcțiile de conducere având aceleași drepturi salariale indiferent de vechimea în funcție și în muncă“, instanța de fond se referă la elemente noi, care nu au fost invocate de reclamant în cererea de chemare în judecată - vechimea în funcție și în muncă -, neavând relevanță în privința soluționării cauzei pe fond. ... 45. Prin urmare, fără legătură atât cu modul în care a fost formulată întrebarea prealabilă, cât și cu soluția ce urmează a fi pronunțată în cauză, instanța de trimitere își exprimă propriul punct de vedere raportându-se la alte prevederi legale decât cele invocate în cadrul acțiunii cu a cărei soluționare a fost învestită. ... 46. Din perspectiva îndeplinirii celei de-a treia condiții de admisibilitate, respectiv a celei vizând existența unei „chestiuni de drept veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept dezvoltată în aplicarea art. 519 din Codul de procedură civilă s-au reținut aspectele arătate în continuare. ... 47. Noțiunea de „chestiune de drept“, deși nu este definită de legiuitor, presupune în mod necesar o „problemă de drept reală și veritabilă“, în sensul că „norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară“ și să fie „legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare“ (Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016, paragraful 37; Decizia nr. 32 din 30 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020, paragraful 46). ... 48. Revine, așadar, instanței de trimitere obligația identificării, în concret, a chestiunii de drept care necesită interpretare, a aspectelor care conferă caracterul dihotomic, antagonic al interpretării normei de drept, precum și a prezentării modului diferit în care aceasta poate fi interpretată. ... 49. Referitor la întrebarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție - Dacă, în cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, indemnizația cuvenită pentru funcția de conducere (indemnizație de încadrare și sporuri aferente) se stabilește potrivit art. 10 alin. (1) lit. b) din cap. VIII secțiunea a 2-a din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare - se observă că, în lipsa prezentării unor argumente pertinente de către instanța de trimitere, sesizarea are ca scop identificarea normei legale aplicabile în cauză, iar nu lămurirea unei chestiuni de drept sub aspectul interpretării dispozițiilor legale incidente. ... 50. Aceasta pentru că, în conformitate cu prevederile art. 10 din cap. VIII secțiunea a 2-a din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 - „(1) Judecătorii și procurorii care ocupă funcții de conducere beneficiază de indemnizația de încadrare maximă corespunzătoare nivelului instanței sau parchetului unde exercită funcția de conducere, majorată după cum urmează: (…) b) funcții de conducere în cadrul curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate, judecătoriilor și a parchetelor de pe lângă aceste instanțe: Președinte, procuror general, prim procuror - 10%.“ ... 51. Or, în contextul în care, pe de o parte, conținutul normei este neechivoc, iar, pe de altă parte, din cuprinsul sesizării nu rezultă care ar fi dilema instanței de trimitere cu privire la posibile interpretări diferite ale cadrului legal și nici la obstacolele pe care le întâmpină în îndeplinirea obligației ce îi revine de a identifica, interpreta și aplica legea în soluționarea litigiului cu care este învestită, instanței supreme i se solicită, în concret, să confirme sau să infirme aplicabilitatea în cauză a respectivei dispoziții legale. ... 52. Ignorând dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 care reglementează condițiile în care poate solicita intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție prin intermediul mecanismului hotărârii prealabile, instanța de trimitere constată, în mod total eronat, că se află în fața unei chestiuni de drept reale atunci când, învestită fiind cu soluționarea unei cauze, trebuie să stabilească cadrul legal aplicabil. ... 53. Însă identificarea normei de drept incidente constituie nu doar atributul exclusiv, dar și obligația instanței de trimitere, atunci când formulează sesizarea. ... 54. Astfel, instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu identificarea normelor aplicabile în scopul soluționării cauzei în care a fost formulată sesizarea, atribut care trebuie să rămână în sfera de competență exclusivă a instanței de judecată legal învestite cu soluționarea procesului. ... 55. În acest sens pot fi evocate prevederile art. 22 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care stabilesc că judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile. ... 56. În aceeași ordine de idei, nu poate fi omis nici faptul că instanța supremă nu se poate substitui instanței de trimitere în ceea ce privește identificarea și enunțarea unei chestiuni de drept punctuale, astfel că scopul declanșării procedurii hotărârii prealabile nu este acela de a răspunde unor probleme de drept ipotetice, chiar dacă ar avea legătură cu materia litigioasă. ... 57. În concret, reclamantul, procuror cu funcție de conducere în cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, a solicitat recalcularea indemnizației, prin aplicarea majorării de 10% la indemnizația brută lunară maximă corespunzătoare nivelului parchetului în cadrul căruia își exercită activitatea, începând cu data numirii în funcția de conducere. Așadar, instanța de fond a fost învestită cu cenzurarea, pe calea recalculării directe, a modalității în care pârâții au aplicat prevederile art. 10 alin. (1) lit. b) din cap. VIII secțiunea a 2-a din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 58. În acest context, sesizarea formulată de instanța de trimitere are ca scop determinarea normei incidente și a modului de aplicare a acesteia în situația litigioasă expusă în actul de sesizare, aspecte care însă excedează competențelor Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 59. În consecință, întrebarea adresată instanței supreme nu se circumscrie necesității unei interpretări in abstracto a unor dispoziții legale, reprezentând, în realitate, o problemă de determinare a normei aplicabile, în funcție de cadrul judecății, contrar exigențelor procedurale ale mecanismului hotărârii prealabile, care impun ca sesizarea să vizeze exclusiv chestiuni de interpretare a legii la nivel de principiu. ... 60. Ca atare, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, câtă vreme se tinde la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere (aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății) către instanța supremă, îndrituită legal doar să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să confirme norma de drept incidentă raportului juridic litigios. ... 61. În plus, instanțele judecătorești consultate cu privire la chestiunea antamată prin întrebarea formulată de instanța de trimitere nu au întâmpinat dificultăți în rezolvarea acestei chestiuni. ... 62. Astfel, din punctele de vedere teoretice ale judecătorilor din cadrul instanțelor consultate a rezultat o singură opinie, aspect care relevă, pe de o parte, lipsa caracterului veritabil al chestiunii de drept invocate prin sesizare și, pe de altă parte, inexistența unui risc de conturare a unei practici judiciare neunitare asupra acestei chestiuni. ... ...