Decizia ÎCCJ nr. 177/2025 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale 44. Curtea de Apel București a comunicat că la nivelul Secției a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului București au fost identificate 5 cauze similare (dosarele nr. 7.916/3/2021*, nr. 12.652/3/2021, nr. 15.334/3/2022*, nr. 16.351/3/2022*, nr. 19.011/3/2022* etc.), cu hotărâri definitive menținute în calea de atac sau neatacate. ... 45. Arată că din analiza hotărârilor menționate s-a constatat că pentru soluționarea obiectelor litigiilor se are în vedere structura veniturilor lunare ale reclamanților așa cum rezultă din analiza istoricului reglementărilor în materie. ... 46. Astfel, ținând cont de continuitatea în preluarea principiilor de reîncadrare salarială din Legea-cadru nr. 330/2009 și în legile anuale de salarizare ulterioare, întregul proces de salarizare aplicabil după data de 1 ianuarie 2010 reprezintă o „reconstrucție salarială“ a elementelor salariale specifice funcției, vechimii și gradului militar/profesional și a unor cuantumuri ale elementelor salariale (prime, indemnizații, sporuri etc.) de care reclamanții au beneficiat în decembrie 2009, prin preluări succesive ale unui nivel de salarizare aflat în plată în luna decembrie a anului anterior. ... 47. Structura inițială a veniturilor lunare ale cadrelor militare era prevăzută la art. 3 din Legea nr. 138/1999 (forma în vigoare la 31 decembrie 2009) astfel: „... o soldă lunară compusă din: solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă, gradații și indemnizația de dispozitiv“. ... 48. Mai departe, la art. 4 alin. (1) se prevedea că: „(1) Soldele de funcție ale cadrelor militare în activitate și ale militarilor angajați pe bază de contract sunt diferențiate prin coeficienți de ierarhizare, în raport cu atribuțiile ce revin fiecărei funcții, complexitatea și gradul de răspundere cerut de îndeplinirea acesteia, solicitările la efort, arma și eșalonul la care își desfășoară activitatea“, Guvernul fiind abilitat să stabilească coeficienții de ierarhizare ai soldelor de funcție pentru celelalte funcții din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, acesta fiind probabil temeiul primelor pretenții dintre cele de mai sus. ... 49. Acești coeficienți de ierarhizare erau multiplicați cu o valoare de referință sectorială care era definită la art. 52 ca fiind: „(1) Valoarea corespunzătoare coeficienților de ierarhizare din prezenta lege se stabilește în raport cu valoarea de referință sectorială, calculată în funcție de valoarea de referință universală și de indicatorul de prioritate intersectorială de 0,55, prevăzute în anexa nr. 1 lit. D. (2) Valoarea de referință universală, valoarea de referință sectorială și indicatorii de prioritate intersectorială se stabilesc anual prin legea bugetului de stat.“ ... 50. Acest element de calcul, respectiv valoarea de referință sectorială pentru determinarea soldelor de funcție și de grad ale personalului militar, a fost stabilit inițial nominal în chiar legea de mai sus, apoi crescut treptat și din nou indicat nominal prin mai multe acte normative ca: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2001, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 180/2002, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2003, Ordonanța Guvernului nr. 13/2005, Ordonanța Guvernului nr. 19/2006, Ordonanța Guvernului nr. 8/2008, ajungând la data de 1 octombrie 2008 la valoarea de 197,3387 lei (RON). ... 51. Mai departe, legile-cadru de salarizare și cele anuale de punere în aplicare au redenumit și redefinit solda lunară ca fiind: – solda lunară ce include solda funcției de bază (potrivit Legii-cadru nr. 330/2009, alături de solda de grad, gradații și, după caz, indemnizația de comandă), solda funcției de bază acordată în baza acestei legi urmând a fi stabilită prin utilizarea unor coeficienți de ierarhizare, valoarea coeficientului de ierarhizare 1,00 pentru anul 2010 fiind de 705 lei; ... – solda lunară ce include solda de funcție (potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, alături de sporurile, indemnizațiile, compensațiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar), solda de funcție acordată în baza acestei legi urmând a fi stabilită prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referință, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului, aceasta din urmă având la data intrării în vigoare a acestei legi valoarea de 600 lei, ce a fost menținută până în 28 februarie 2017; ... – solda funcției de bază ce include solda de funcție (potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, alături de solda de grad/salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, solda de comandă/salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și alte drepturi salariale în bani), în aceasta fiind deci incluse sporurile și indemnizațiile care, potrivit Legii-cadru nr. 330/2009, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010. ... ... 52. Așadar, solda de funcție reglementată de Legea-cadru nr. 153/2017 ca parte a soldei lunare a militarilor este aceeași cu „solda funcției de bază“ reglementată de Legea-cadru nr. 330/2009 ca parte a salariului de bază de încadrare. ... 53. Însă aceste reglementări nu afectează modul de calcul al veniturilor salariale, deoarece art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește expres și imperativ că „prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017“, dispozițiile art. 38 alin. (3) -(6) din același act normativ prevăzând creșteri salariale treptate, care se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2018, astfel ca, până în anul 2022, să fie atins nivelul salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, prevăzut în anexele legii. ... 54. Prin urmare, față de sistemul de salarizare instituit de legiuitor prin legile-cadru de salarizare arătate anterior, având în vedere că nivelul efectiv al salariului s-a tot raportat la nivelul salariului aflat în plată în anul anterior (de regulă, luna decembrie), s-a apreciat că solicitarea părților de a raporta solda funcției de bază la nivelul salariului minim nu poate fi acceptată ca regulă generală, ci numai punctual, acolo unde veniturile militarilor, calculate în raport cu dispozițiile actelor normative de rang superior, se situează sub nivelul salariului minim stabilit de legiuitor, angajatorul fiind obligat să acorde acest nivel minim de salarizare. ... 55. S-a mai apreciat că cererea părților tinde la o modificare a soldei de funcție stabilite la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 printr-o formulă de calcul ce nu are suport în litera legii, și anume descompunerea abstractă a acesteia, prin darea la o parte a sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu acordate la acea vreme, iar diferența să fie egalată cu salariul etalon prevăzut în actualul context normativ de Legea-cadru nr. 153/2017. ... 56. Având în vedere cele de mai sus care se referă la raportarea soldei funcției de bază la salariul minim brut garantat în plată și faptul că nu s-a conturat o practică și în privința modului de calcul al acestei solde prin raportare la valoarea de referință sectorială de 600 lei prevăzută de Legea-cadru nr. 284/2010, punctul de vedere exprimat a fost în sensul că, prin raportare la istoricul reglementărilor în materie de salarizare analizate în respectivele cauze din care a rezultat că cel puțin primele 2 legi-cadru de salarizare nu au fost niciodată integral aplicate, deci nici Legea-cadru nr. 284/2010, soldele reclamanților nu pot fi astfel recalculate, cauza fiind actele anuale de perpetuare a drepturilor anterioare, de obicei a celor din decembrie anul anterior. ... 57. În lipsa unei jurisprudențe relevante și cu privire la discriminarea determinată de stabilirea soldelor de funcție ale persoanelor nou-angajate în baza unui algoritm diferit de cel în baza căruia au fost stabilite soldele de funcție ale reclamanților, punctul de vedere exprimat a fost în sensul că aplicarea la date diferite a unor legi cu conținut diferit nu constituie de plano discriminare în sensul Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, o eventuală diferențiere nejustificată în acest sens putând face obiectul unei excepții de neconstituționalitate ce ar putea să înlăture de la aplicare legea care naște diferențierea. ... 58. Cu referire la stabilirea soldelor de funcție ale reclamanților la nivelul maxim din grilă în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice din cadrul familiei ocupaționale „Apărare, ordine publică și securitate națională“ pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, s-a constatat că aceștia fac referire expresă la interpretarea dată deja de instanța supremă în Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019, aplicarea acesteia presupunând o analiză de speță care excedează sesizării. ... 59. În același sens au fost trimise puncte de vedere de către Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Iași și Tribunalul Vaslui. ... 60. Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Călărași și Tribunalul Vaslui au comunicat hotărâri judecătorești identificate ca fiind relevante sub aspectul problemei de drept din întrebare. ... 61. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au comunicat opinii teoretice. ... 62. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...