Decizia CCR nr. 451/2018Punctul 83

83. De asemenea, instanța de control constituțional a constatat că, pentru a putea fi privite ca amenințări la adresa securității naționale, acțiunile/faptele trebuie să fie îndreptate fie împotriva unui subiect individual, având calitatea cerută de lege, fie împotriva unui subiect colectiv, caracterizat de existența unui număr de indivizi care împărtășesc elemente comune (rasă, origine etnică, naționalitate, religie, orientare sexuală etc.). Din această perspectivă, Curtea reține că, în ceea ce privește „actele de terorism“ și infracțiunile de terorism, astfel cum sunt acestea reglementate în Legea nr. 535/2004, subiect pasiv îl constituie, pe de o parte, persoana fizică sau juridică prejudiciată prin săvârșirea acestei infracțiuni sau persoana fizică a cărei viață, integritate corporală și sănătate au fost lezate sau al cărei bun a fost prejudiciat prin acțiunea exercitată (subiect pasiv special), și, pe de altă parte, colectivitatea umană afectată, statul în ansamblul său, ca apărător al siguranței cetățenilor, al liniștii și al ordinii publice (subiect pasiv general). Actele/infracțiunile de terorism îndreptate contra unei persoane ori a unui segment al populației reprezintă o amenințare la adresa securității naționale justificat de faptul că aceste infracțiuni sunt săvârșite cu intenție calificată, exprimată de condiția comună tuturor manifestărilor laturii obiective ce determină calificarea acestora ca teroriste, identificată în unul dintre scopurile enumerate în art. I pct. 1 [cu referire la art. 1] din legea criticată, respectiv „intimidarea populației sau a unui segment al acesteia, prin producerea unui puternic impact psihologic“; „constrângerea unei autorități publice ori organizații internaționale să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abțină de la îndeplinirea unui anumit act“; „destabilizarea gravă sau distrugerea structurilor politice fundamentale, constituționale, economice ori sociale ale unui stat sau organizații internaționale, totodată, fiind specificată și condiția motivării săvârșirii faptei - politic, ideologic și religios.“ Totodată, Legea nr. 535/2004, în vigoare, definind „terorismul“, stabilește, în art. 1 lit. c) , că acesta reprezintă „ansamblul de acțiuni și/sau amenințări care prezintă pericol public și afectează securitatea națională, având următoarele caracteristici: c) vizează factori umani (...) din cadrul autorităților și instituțiilor publice, populației civile sau al oricărui alt segment aparținând acestora; (...)“, în timp ce, potrivit art. 2 lit. b) din același act normativ, „Faptele săvârșite de entitățile teroriste sunt sancționate potrivit prevederilor prezentei legi, dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiții: (...) b) atentează grav asupra factorilor umani specifici și nespecifici, precum și asupra factorilor materiali; (...)“. Art. 4 punctele 10 și 11 din Legea nr. 535/2004 precizează că „factorii umani specifici“ sunt persoanele incluse direct în mecanismele funcționale politogene ale entității-țintă, respectiv demnitari, militari, funcționari, precum și reprezentanți ai unor organizații internaționale, iar „factorii umani nespecifici“ sunt persoanele incluse indirect în mecanismele politogene ale entității-țintă, în general populația civilă. ...