Decizia CCR nr. 422/2018Punctul 6

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că a fost sancționat contravențional, deoarece, la controlul efectuat, s-au găsit sume nejustificate în casa de marcat. S-a dispus sancțiunea complementară a suspendării activității societății, însă aceasta a continuat să își desfășoare activitatea, fiind sancționată contravențional cu confiscarea sumelor încasate pe perioada suspendării activității. În acest context, autorul consideră că prevederile art. 12 alin. (4) , raportate la cele ale art. 10 lit. dd) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, aduc atingere dreptului de proprietate, deoarece dreptul de a desfășura activitate la punctul de lucru reprezintă un „bun“ în sensul art. 44 din Constituție și al art. 1 paragraful 1 referitor la protecția proprietății, din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și ar trebui să se bucure de protecția acordată de cele două texte. Or, sancțiunea complementară a suspendării activității la punctul de lucru controlat și sancționarea ulterioară pentru fapta de a livra produse pe perioada suspendării activității constituie o ingerință și o restrângere nejustificată în exercitarea dreptului său de proprietate. În consecință, dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, în măsura în care acestea se interpretează în sensul că permit sancționarea contravențională pe durata soluționării plângerii contravenționale formulate pentru nerespectarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării activității. ...