Decizia CCR nr. 405/2018Punctul 21

21. Curtea observă că, în ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (4) referitor la condițiile adoptării ordonanțelor de urgență, autoarele excepției de neconstituționalitate nu motivează, în concret, în ce constă pretinsa încălcare a acestora prin normele legale criticate. În acest context, Curtea are în vedere jurisprudența sa cu privire la structura inerentă și intrinsecă a oricărei excepții de neconstituționalitate, care cuprinde 3 elemente, respectiv: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat, elemente ce pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv, astfel încât motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). ...