Decizia CCR nr. 375/2018Punctul 21

21. În domeniul valorificării creanțelor fiscale, executarea silită a acestora sau a obligațiilor fiscale reprezintă o modalitate de stingere a obligației fiscale sau a creanței fiscale. Executarea silită prin care se urmărește valorificarea unor creanțe fiscale face obiectul unor reglementări juridice speciale, reglementări prevăzute de Codul de procedură fiscală. Caracterul de reglementare specială a Codului de procedură fiscală, față de dispozițiile de drept comun în materie civilă, este conferit chiar de dispozițiile acestui act normativ, sens în care art. 2 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală prevede că acolo „unde prezentul cod nu dispune se aplică prevederile Codului de procedură civilă“ [soluție legislativă care se regăsește și în art. 3 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală]. Prin urmare, Curtea a constatat că normele juridice privind administrarea și executarea creanțelor fiscale sunt derogatorii de la dreptul comun, reprezentat de Codul de procedură civilă, fiind aplicabil principiul specialia generalibus derogant. ...