Decizia ÎCCJ nr. 172/2025 (HP)Punctul X.1

X.1. Asupra admisibilității sesizării 43. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 44. Domeniul de aplicare a acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat expres prin dispozițiile art. 1, ordonanța aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 45. În această materie se instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care prin art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se prevăd următoarele: „Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 46. Rezultă că aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, respectiv ale Codului de procedură civilă, astfel cum se și statuează expres prin art. 4, conform căruia „dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 47. De altfel, trebuie subliniat că legiuitorul a ținut cont, la adoptarea acestui nou act normativ, potrivit principiilor prezentate în preambulul acestuia, de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 48. Admisibilitatea sesizărilor va fi, așadar, circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței la prevederile Legii nr. 134/2010, cu ale cărei dispoziții arată că se completează. ... 49. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... (ii) cauza să facă parte din categoria celor prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze, respectiv litigiul să vizeze stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/ recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice; ... (iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 50. Verificând condițiile de admisibilitate se constată că acestea sunt doar parțial îndeplinite. ... 51. Referitor la primele două condiții legale, acestea sunt îndeplinite, întrucât cauza se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, care judecă litigiul în apel în virtutea competenței sale legale prevăzute de art. 269 din Codul muncii raportat la art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă, iar, pe de altă parte, litigiul se înscrie în domeniul specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, deoarece acțiunea are ca obiect recalcularea soldei de funcție conform modului de calcul propus de reclamant. ... 52. De asemenea, este îndeplinită ultima condiție legală, întrucât, în urma consultării evidențelor întocmite la nivelul instanței supreme, rezultă că problema de drept supusă dezlegării nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 53. În ceea ce privește însă cea de a treia condiție de admisibilitate a sesizării care vizează identificarea unei probleme de drept care ar putea forma obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, în absența unei definiții legale a noțiunii de „chestiune de drept“, din cuprinsul condițiilor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, examinarea îndeplinirii acestei cerințe trebuie verificată prin raportare la reperele stabilite în jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în mecanismul de unificare al hotărârii prealabile. ... 54. Astfel, în legătură cu această cerință s-a statuat în mod constant că, în sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie „să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“. ... 55. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială a priori, ci numai acele dispoziții care au un caracter neclar, dual sau complex și în consecință pot genera interpretări divergente care implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în jurisprudență (Decizia nr. 17 din 17 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 15 iunie 2020, Decizia nr. 70 din 31 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 7 din 4 ianuarie 2023; Decizia nr. 32 din 24 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 25 mai 2023). ... 56. Aceste statuări, care sunt deopotrivă valabile și în cazul acestei sesizări formulate în litigiul circumscris domeniului specific de reglementare prevăzut de art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, determină concluzia că, în cauză, această condiție nu este îndeplinită. ... 57. În acest context, instanța de trimitere a reținut că reclamantul, în calitate de militar în rezervă, pensionat la 10 decembrie 2022 a solicitat recalcularea soldei de funcție pentru perioada 6 iunie 2020-10 decembrie 2022, prin raportare la salariul minim brut pe țară garantat în plată în cuantum de 2.230 lei conform Hotărârii Guvernului nr. 935/2019, începând cu 1 ianuarie 2020 și respectiv 2.500 lei potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.071/2021 pentru perioada 1 ianuarie-10 decembrie 2022, înmulțit cu coeficientul de ierarhizare prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017. ... 58. În consecință, titularul sesizării a considerat că raportat la obiectul litigiului și inexistența unor dezlegări ale instanței supreme în legătură cu această chestiune de drept sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din ordonanță, care, de altfel, obligă instanța învestită cu soluționarea unei astfel de acțiuni să sesizeze instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, motiv pentru care nu a prezentat niciun argument din care să rezulte că problema de drept a cărei dezlegare s-a solicitat ar putea primi interpretări divergente, de natură a genera o jurisprudență neunitară. ... 59. Dimpotrivă, fără a întâmpina vreo dificultate în interpretarea dispozițiilor legale care formează obiectul sesizării, în cuprinsul punctului de vedere exprimat, autorul sesizării a argumentat cu suficientă claritate că modul de calcul al soldei de funcție pretins de reclamant este reglementat doar începând cu anul 2023, conform art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu și pentru perioada anterioară acestei date, din care face parte și aceea cuprinsă între 6 iunie 2020-10 decembrie 2022, care a format obiectul acțiunii. ... 60. În consecință, s-a concluzionat că modul de calcul urmărit de reclamant nu este prevăzut de legea incidentă pentru perioada de referință, iar elementele și criteriile de alcătuire a dreptului pretins reprezintă o opțiune exclusivă a legiuitorului care a prevăzut aplicarea treptată ale acestora, conform art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 61. În egală măsură, instanțele învestite cu soluționarea unor cauze similare au pronunțat, atât în primă instanță, cât și în soluționarea căilor de atac, hotărâri în care au prezentat argumente identice cu cele ale titularului sesizării. ... 62. În acest context, astfel cum s-a stabilit deja în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, „în condițiile în care instanța de trimitere expune o interpretare clară și argumentată în privința chestiunii de drept în discuție, fără a fi prezentate și argumentate diferite interpretări posibile ale textului legal ori elemente care să conducă la concluzia că acestea ar avea un caracter complex ori precar, imperfect, lacunar ori contradictoriu, nu se poate aprecia că există o veritabilă problemă de drept care să justifice pronunțarea unei hotărâri prealabile“ (Decizia nr. 50 din 26 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1132 din 24 noiembrie 2022). ... 63. Devine astfel evident că, întrucât în cauză nu se pune problema existenței unei dificultăți de interpretare a unei norme de drept neclare, îndoielnice, sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate ca aceasta să privească o chestiune de drept reală, ci se solicită, în realitate, o rezolvare a însuși raportului litigios și validarea argumentelor prezentate pentru adoptarea soluției. Or, instanța supremă nu poate fi învestită în cadrul acestei proceduri cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei cu a cărei soluționare au fost învestite instanțele, atribut care este și trebuie să rămână în competența acestora. ... 64. De asemenea, este relevant că, prin Decizia nr. 82 din 17 martie 2025, pronunțată în Dosarul nr. 2.342/1/2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins ca inadmisibilă sesizarea privind actualizarea pensiei militare prin raportare la salariul minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin hotărârile anuale ale Guvernului emise în perioada 2015-2019, incluzând și Hotărârea Guvernului nr. 935/2019, care face obiectul acestei sesizări. ... 65. Una dintre chestiunile de drept abordate prin această decizie a vizat, printre altele, o problemă similară prezentei sesizări, respectiv stabilirea drepturilor salariale ale unor reclamanți, pensionari militari, ca produs între salariul minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin hotărârile Guvernului menționate și coeficienții prevăzuți în anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017. ... 66. În concluzie, condițiile de admisibilitate a sesizării nu sunt îndeplinite în mod cumulativ și, având în vedere cele expuse anterior, se impune respingerea ca inadmisibilă a acesteia. ... ...