Decizia CCR nr. 299/2018Punctul 3

3. În motivarea obiecției de neconstituționalitate autorii acesteia pornesc de la prezentarea argumentelor ce au stat la baza redactării propunerii legislative devenite legea criticată în cauza de față, care a fost elaborată în vederea asigurării „unei proceduri clare, aplicabile tuturor inițiativelor de revizuire a Constituției“. Expun, apoi, modalitatea de derulare a procedurii legislative la Senat și la Camera Deputaților și, în acest context, precizează că, deși au sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea prezentei obiecții de neconstituționalitate după expirarea termenului de două zile prevăzut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta este admisibilă, întrucât, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, vizează o lege nepromulgată încă. Tot sub aspectul admisibilității sesizării, arată că efectul juridic al unei cereri de reexaminare formulate de Președintele României - ipoteză existentă în speță - este redeschiderea, numai în limitele cererii de reexaminare, a procedurii legislative cu privire la legea a cărei reexaminare se solicită. Consecința ar fi, în viziunea autorilor sesizării de neconstituționalitate, că, odată adoptată legea - fie cu modificări/completări, fie în forma inițială trimisă la promulgare -, senatorii și deputații, respectiv celelalte subiecte de sezină a Curții Constituționale dobândesc un nou drept de a formula o obiecție de neconstituționalitate în termenele regulamentare. ...