Decizia ÎCCJ nr. 144/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 43. Având în vedere că prezenta sesizare este întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, admisibilitatea sesizării formulate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze, respectiv litigiul să vizeze fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice; ... (iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 44. Din examinarea încheierii de sesizare și a documentației anexate acesteia rezultă faptul că sunt îndeplinite condițiile referitoare la stadiul procedurii și calitatea instanței de trimitere, întrucât cererea de pronunțare a unei hotărâri prealabile este formulată de un complet specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurărilor sociale din cadrul Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, instanța de trimitere fiind învestită cu soluționarea apelului declarat împotriva Sentinței civile nr. 3.692 din 3 octombrie 2023, pronunțată de Tribunalul Argeș într-un litigiu ce se circumscrie sferei de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 45. Este îndeplinită și condiția legăturii dintre chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări și modalitatea de soluționare a fondului cauzei, în contextul în care dispozițiile a căror interpretare se solicită pe calea mecanismului prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt hotărâtoare pentru aprecierea temeiniciei pretențiilor deduse judecății în dosarul în care a fost formulată cererea de pronunțare a hotărârii prealabile. ... 46. Nu sunt îndeplinite însă condiția existenței unei veritabile chestiuni de drept și nici aceea ca instanța supremă să nu fi statuat cu privire la modul de interpretare a dispozițiilor subsumate cererii de pronunțare a hotărârii preliminare. ... 47. Prin intermediul primei întrebări instanța de trimitere solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să statueze dacă majorarea salariului de bază, operată prin Legea nr. 51/2020 în favoarea personalului din sistemul sanitar care ocupă funcțiile de farmacist, biolog, biochimist, chimist, fizician și psiholog, atrage și o majorare corespunzătoare a sumei reprezentând sporurile cuvenite acestei categorii de angajați, în contextul în care prin dispozițiile art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și ale art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 legiuitorul a prevăzut plafonarea cuantumului sporurilor cuvenite personalului din sfera de referință a Legii-cadru nr. 153/2017, menținând, succesiv, nivelul acestor sporuri la cel cuvenit pentru luna decembrie 2018. ... 48. O primă constatare ce pledează pentru concluzia inadmisibilității sesizării este aceea că instanța de trimitere nu a furnizat niciun argument de natură a contura existența, în cauza cu care este învestită, a unei veritabile chestiuni de drept, fiind de observat că, prin argumentele expuse, instanța de trimitere prezintă o interpretare clară și argumentată a prevederilor legale subsumate întrebării formulate, fără a reliefa niciun argument de natură a caracteriza normele analizate ca având un conținut neclar, echivoc sau susceptibil de interpretări diferite, ce comportă riscul apariției unei practici judiciare neunitare. ... 49. În ceea ce privește condiția negativă ca instanța supremă să nu fi statuat asupra chestiunii de drept, se constată că prin Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a pronunțat în sensul că, pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru condiții de muncă este supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023), în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 50. Considerentele menționate în cuprinsul Deciziei nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept oferă repere lipsite de echivoc în privința modalității de interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, sub aspectul determinării cuantumului sporurilor pentru fiecare etapă de aplicare a legii, astfel că la data soluționării prezentei sesizări nu subzistă condiția ca instanța supremă să nu fi statuat asupra chestiunii de drept supuse analizei în prezentul dosar. ... 51. În acest sens se arată în cuprinsul deciziei amintite, la paragrafele 89-91 și 94-100, că prima etapă de aplicare a legii de salarizare, reglementată prin art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, privește perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017, pentru care a fost adoptată măsura menținerii în plată, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 52. A doua etapă, reglementată prin art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, privește anul 2018 și stabilește că, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 53. Pentru cea de-a treia etapă, aferentă anilor 2019-2022, art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește că se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h) din aceeași lege. ... 54. În ceea ce privește sporurile, în perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017, cuantumul acestora a fost menținut în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, pentru ca, începând cu 1 ianuarie 2018, cuantumul brut al sporurilor să fie majorat cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017. ... 55. Pentru perioada 2019-2022 au fost reglementate [în temeiul art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017] doar creșteri ale salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018, în Legea-cadru nr. 153/2017 neexistând nicio dispoziție referitoare la sporuri sau la celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar. ... 56. În schimb, prin dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, în forma inițială, s-a stabilit că: „începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menține cel mult la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“ ... 57. Așadar, de la majorările care au vizat, indiscutabil, doar salariile de bază, după cum în mod expres prevăd normele citate anterior, legiuitorul a exceptat o serie de drepturi salariale, astfel că, în acest context, începând cu data de 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, inclusiv al celui pentru condiții de muncă, ce interesează cauza de față, a fost plafonat, prin voința legiuitorului, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018. ... 58. Dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 au fost modificate prin art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 9 ianuarie 2020, fiind păstrată, de principiu, soluția legislativă din cuprinsul acestora. ... 59. În acest sens s-a prevăzut că: „Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“ ... 60. Această măsură de politică fiscal-bugetară a fost menținută și în continuare, prin acte normative succesive, care au prevăzut plafonarea cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar sau solda lunară la nivelul celui acordat pentru luna decembrie a anului anterior, astfel că, începând cu 1 ianuarie 2019, acesta a rămas neschimbat. ... 61. Prin urmare, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție statuează, în cuprinsul Deciziei nr. 52 din 21 octombrie 2024, că interpretarea sistematică, logică și gramaticală a dispozițiilor art. 38 alin. (2) , (3) , (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind aplicarea etapizată a legii, în corelare cu prevederile art. 23 din aceeași lege-cadru și cu prevederile celorlalte acte normative analizate, conduce la concluzia că, deși salariile de bază ale personalului plătit din fonduri publice au crescut etapizat, prin raportare la ipotezele de aplicare în timp a Legii-cadru nr. 153/2017, până la atingerea valorii nominale a salariilor de bază conform anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, sporurile și celelalte categorii de elemente ale sistemului de salarizare ce fac parte din salariul brut, inclusiv sporul pentru condiții de muncă, au rămas plafonate întrucât, prin legile anuale de salarizare, nivelul acestora s-a raportat la anul precedent, posibilitatea ordonatorilor de credite de a le majora și de a le acorda în alte limite fiind suspendată succesiv prin dispozițiile legale anterior menționate. ... 62. Deși Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a vizat sporul pentru condiții de muncă, precum și condițiile de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ din administrația publică centrală, considerentele acestei decizii sunt pe deplin valabile și în privința modalității de interpretare a dispozițiilor art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și ale art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 prin raportare la dispozițiile art. I din Legea nr. 51/2020, întrucât, așa cum însăși instanța de trimitere subliniază prin încheierea de sesizare, prin dispozițiile art. I din Legea nr. 51/2020 s-a prevăzut exclusiv majorarea salariilor de bază în privința personalului din sistemul sanitar care ocupă funcțiile de farmacist, biolog, biochimist, chimist, fizician și psiholog, nu și a sporurilor cuvenite categoriei în discuție. ... 63. În raport cu aceste considerente, sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă apare ca fiind inadmisibilă, din moment ce problema de drept ridicată este identică celei dezlegate prin Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, unde instanța supremă a statuat cu valoare principială asupra modului de interpretare a dispozițiilor art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și ale art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022. ... 64. Aceeași este concluzia și cu privire la cea de-a doua întrebare formulată de instanța de trimitere, întrucât sesizarea nu cuprinde o veritabilă chestiune de drept asupra căreia instanța supremă să nu fi statuat. ... 65. Sub acest aspect, se constată, pe de o parte, că instanța de trimitere nu expune niciun argument de natură a caracteriza problema de drept ce formează obiectul celei de a doua întrebări ca fiind o veritabilă chestiune de drept, or, așa cum deja s-a stabilit în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în condițiile în care instanța de trimitere expune o interpretare clară și argumentată în privința chestiunii de drept în discuție, fără a fi prezentate și argumentate diferite interpretări posibile ale textului legal ori elemente care să conducă la concluzia că acesta ar avea un caracter complex ori precar, lacunar sau contradictoriu, nu se poate aprecia că există o veritabilă problemă de drept care să justifice pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 66. Pe de altă parte, însăși instanța de trimitere face referire, cu prilejul exprimării punctului de vedere în condițiile art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la reperele jurisprudențiale consfințite de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la modalitatea de interpretare și aplicare a principiilor prevăzute de art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, ceea ce atestă că nu este îndeplinită nici condiția ca instanța supremă să nu fi statuat de principiu asupra problemei de drept aflate în discuție. ... 67. În concret, instanța de trimitere a subliniat faptul că prin Decizia nr. 40 din 16 septembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat în sensul că principiul egalității, în componenta ce obligă la recunoașterea unor salarii egale pentru toate persoanele care sunt încadrate pe aceeași funcție și desfășoară aceeași muncă, în aceleași condiții de vechime și calificare, pleacă tot de la premisa că salariile maxime aflate în plată sunt stabilite cu respectarea legii, astfel că aplicarea acestui principiu presupune ca instanța de trimitere să analizeze în concret situația reclamantului și îndeplinirea cerințelor legale pentru acordarea drepturilor în litigiu, constatarea existenței stării de discriminare față de un alt salariat nefiind suficientă în sine pentru a se reține temeinicia pretențiilor. ... 68. Suplimentar celor reținute de instanța de trimitere, se constată că modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 a făcut obiectul preocupării instanței supreme și cu prilejul examinării altor întrebări formulate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind de remarcat Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023, respectiv Decizia nr. 13 din 27 ianuarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 3 martie 2025, în cuprinsul cărora Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat în sensul că principiile egalității și nediscriminării nu pot fi disociate de principiul legalității stabilirii drepturilor salariale cuvenite pentru toate persoanele care sunt încadrate pe aceeași funcție și desfășoară aceeași muncă, în aceleași condiții de vechime și calificare. ... 69. În plus, soluțiile și considerentele deciziilor nr. 80 din 11 decembrie 2023, nr. 40 din 16 septembrie 2024 și nr. 13 din 27 ianuarie 2025 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept au determinat respingerea, ca inadmisibile, a unor cereri ulterioare de pronunțare a hotărârii prealabile în vederea interpretării acelorași principii precum cele ce fac obiectul prezentei sesizări, fiind de menționat, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 54 din 24 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 2 aprilie 2025, și Decizia nr. 6 din 20 ianuarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 12 martie 2025, unde se subliniază faptul că pe calea mai multor interpretări de principiu menite să asigure practica judiciară unitară și previzibilă, jurisprudența recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a oferit reperele concrete de interpretare a dispozițiilor art. 39 alin. (1) și (4) , precum și ale art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 70. Pentru aceste considerente, se constată că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel că se impune respingerea sesizării, ca inadmisibilă. ... ...